Spre cota 5000-pe muntele Djighit-tian-shanul central-kargastan 2006

pe 2 august 2006 pornim spre piciorul varfului Djighit.mergem pe morena ghetarului vreo 4 ore,lucru ce ne termina psihic si fizic.

ce este morena ghetarului? o invalmaseala de bolovani,unii de statura unui om.cu rucsacii de 35 de kg pe care ii avem in spate,e calvar.scapam in fine de bolovanii astia si intram pe ghetar.mda,pe aici,pe la 3800 de metri,onthor are crevase cam adanci si largi.le sarim ,ca nu avem incotro.eu ii propun fostului coleg de munte sa ne oprim si sa montam o alta tabara aici.daca stiam eu ce ma asteapta,nu mai doream sa stam cu cortul aici.dar coechipierul nu a spus.mersesem doar 5 ore,dar eram epuizat ca pentru 10! era prima data in viata cand dormeam la 3800 de metri si era prima data cand dormeam pe ghetar!peste noapte,din peretele festivalnaya au cazut non-stop bucati gigantice de piatra.aveau dimensiunea unui frigider,unele...

cadeau cu un zgomot pe care nu pot sa il descriu.pe la patru dimineata am adormit si ne-am sculat pe la sapte.eram cam varza!!

am inceput urcusul pe un horn foarte inclinat,care avea bolovani asezati intr-un echilibru precar.am si gresit la un moment dat hornul,luind-o pe alte trasee si chinuindu-ne cu rucsacii foarte grei.cu chiu cu vai am iesit la platoul numit ceainik,la 4250 de metri altitudine.era in 3 august 2006 si stabilisem un nou record de altitudine.vremea era superba.cinci ore facusem de la 3800 la 4250 metri.aici ne-am instalat cortul,la ceainik.de ce aceasta denumire?exista un ceainic albastru,mare,la buza prapastiei.mi se pare un lucru iesit din comun.

noi,ca fraierii,ne-am pus cortul pe ghetar.dupa o zi ,cand au venit niste rusi din omsk,am observat cat de rapid si-au montat corturile pe niste pietroaie.la ceainik am stat 3 nopti,un record pentru mine,unde am avut 2 probleme:mi-a fost ingrozitor de frig,noaptea fiind -10 grade,si plasticii,a caror talpa s-a dezlipit.la unul din ei.in noaptea de 3 spre 4 august a fost viscol,a nins in prostie si a batut un vant de ziceai ca va rupe cortul.coechipierul era speriat iar eu radeam pentru ca aveam o stare de confort si certitudinea ca acel cort nu se va rupe.de rupt nu l-a rupt vantul,insa a reusit sa scoata toate cuiele si pioletii!!!

a trebuit sa stam sa infigem foarte puternic cuiele de gheata in ...gheata.cu 4 pioleti si noua cuie de gheata,l-am remontat zdravan.