PARCUL NATURAL COMANA

Ce este un parc natural si ce il diferentiaza de o rezervatie naturala ?

Un parc natural este acea arie naturala protejata al carei scop este protectia si conservarea cadrului natural,in care interactiunea omului si a activitatilor acestuia cu natura,a creat o zona aparte,cu valoare culturala si peisagistica.

Diferenta dintre parcul natural si rezervatie naturala este ca ,intr-un parc natural,interactiunea omului este permisa ,prin actiunile sale zilnice(munca,de exemplu),iar intr-o rezervatie naturala,actiunea umana este strict interzisa, exceptie facand activitatilor stiintifice.

In acest articol voi descrie ,la modul general,Parcul Natural Comana.

Cadrul legal de functionare a P.N.C.

Pornind de la ideea de "arie protejata",,P.N.C.este gestionat,asigurat si sustinut de o baza legislativa precum si de proiecte cum ar fi REBACO(Reconstructia ecologica a Baltii Comana).

Documentul oficial de atestare a P.N.C. este Hotararea de Guvern nr.2151/2004,publicata in M.O.nr.38 din 12 ianuarie 2005.

Amintesc aici si cateva legi care guverneaza si protejeaza acest parc natural:

1.Legea Apelor nr.107 din 25.09.1996;

2.Codul Silvic-Legea nr.46 din 2008;

3.O.G.nr.96 din 27.08.1998-reglementarea regimului silvic si administrarea fondului forestier national;

4.Legea nr.407 din 09.11.2006 privind vanatoarea si protectia fondului cinegetic;

5.Ordinul Ministrului nr.635 din 2002 privind aprobarea Normelor de stabilire a termenelor,modalitatilor si perioadelor de exploatare a masei lemnoase din paduri si din vegetatia forestiera,din afara fondului forestier national;

6.Legea 50 din 1991 privind autorizarea executarii constructiilor si unele masuri pentru realizarea locuintelor.

Descrierea generala a Parcului Natural Comana

Parcul Natural Comana(P.N.C.) se afla in sudul Romaniei,in plina campie a Burnazului,la 35 km sud de Bucuresti si la 30 de km nord de Giurgiu.

PNC are o suprafata de 24963 ha care include teren arabil,padure,asezari umane,pasuni,rauri si balti.

Iata o imagine cu ponderea pe care o ocupa fiecare.

Sunt 3 proiecte majore care,prin documentatia lor ampla,stiintifica,au stabilit 3 arii naturale cu STATUT DE PROTECTIE.

Iata si denumirea celor 3 proiecte:

1.Proiectul elaborat de Institutul de Bilogie al Academiei Romane,in urma caruia s-a constituit P.N.C.,prin H.G.2151 din 2004;

2.Proiectul REBACO,adica Proiectul de reconstructie a Baltii Comana,in parteneriat cu Consiliul Judetean Giurgiu.Acest proiect se desfasoara pe o durata de 24 de luni,avand ca si finantator Fondul European de dezvoltare regionala;

3.Proiectul ICAS-LIFE 8571 din 2002.

Iata denumirea celor 3 arii naturale cu STATUT DE PROTECTIE:

1.Balta Comana-1206,4 ha,habitat pentru pasarile acvatice din zona umeda;

2.Oloaga Gradinari-249,4 ha,aici protejandu-se Ruscus Aculeatus,adica planta denumita ghimpe precum si habitatul forestier;

3.Padina Tatarului-231,4 ha,in care este protejata Paeonia Peregrina var.Romanica,adica bujorul romanesc.

Precizez ca bujorul de campie este intalnit ,sporadic,si in afara zonelor cu STATUT DE PROTECTIE pe care le-am amintit mai sus,evident,in cadrul P.N.C.
Balta Comana se inscrie cu succes in cadrul Conventiei de la Ramsar.

Ramsar este o localitate in Iran,unde,in 1971 a avut loc Conventia pentru protejarea zonelor umede.

In afara celor 3 arii protejate ce au regim de PROTECTIE ,mai sunt inca 7 arii naturale ce reprezinta importanta cinegetica,floristica si de peisaj.

Iata-le:

1.Fantanele-163,6 ha padure;

2.Magura-Sboiu-106,5 ha de padure si valea paraului;

3.Puieni-15,3 ha;

4.Cranguri-117,2 ha de padure;

5.Valea Hotilor-25,6 ha de padure;

6.Valea Gurbanului-110,4 ha de padure si valea paraului.Poza de mai jos este facuta in aria protejata Valea Gurbanului.

P.N.C. se afla la limita dintre stepa si silvostepa si ,datorita acestui fapt,diversitatea biologica este incredibila.

P.N.C.reprezinta a treia zona umeda din sudul Romaniei,dupa Delta Dunarii si Balta Mica a Brailei.

Balta Comana este supranumita Delta Neajlovului.

Relieful parcului este unul de campie,cu vai largi,pe alocuri adanci,unde s-au format mlastini,fiecare cu un specific aparte.

Altitudinea se situeaza intre 42 de metri si 90 de metri deasupra nivelului marii.

Prima atestare documentara a Padurii Comana se gaseste intr-o harta intocmita de un general rus,De Hartingh,la 1806.

Ciudat este faptul ca ,la 1700,Stolnicul Constantin Cantacuzino,intocmind o harta foarte buna,tiparita la Padova,omite Padurea Comana,desi aceasta face parte din imensul si secularul Codru al Vlasiei.

Cum putem ajunge in Parcul Natural Comana:

La Comana puteam ajunge odinioara si cu trenul personal de Bucuresti-Giurgiu,dar podul s-a rupt la Gradistea ,in urma cu cinci ani.Trenul nu merge decat de la Comana-Giurgiu si retur.

Mentionez ca haltele Comana si Vlad Tepes sunt intr-o degradare continua.

Ne raman drumurile europene si judetene.Astfel,Drumul European 5 ,Bucuresti-Giurgiu,apoi drumurile judetene 411 si 412 ne faciliteaza accesul.

Localitatile de unde ne putem aproviziona cu alimente si apa sunt urmatoarele:

dinspre nord si nord-est,Comana si Gostinari,dinspre sud-Baneasa,Prundu,Pietrele,Puieni,Gostinu,dinspre vest-Calugareni,Vlad-Tepes,Mihai Bravu.

Accesul cel mai facil ramane totusi Comana,unde avem mai multe magazine si chiar un bancomat CEC BANK.Ca si unitati de cazare,tot aceasta localitate sta cel mai bine ,aici existand (hotelul) "Casa Comana".

Parcul Natural Comana are cativa angajati permanenti ,dar si colaboratori.

Personalul implicat se refera la existenta unui director general in persoana domnului Valentin Grigore,a unui economist,a unui sociolog,responsabil cu dialogul cu comunitatile,a unui bilog,a unui sef de paza si a catorva agenti de teren.

Surse de apa in P.N.C.:

Am descoperit doar 2 surse de apa in Parcul Natural Comana,una la Fantana cu Nuc,in Balta Comana,iar pe cealalta ,in apropiere de satul Vlad-Tepes,in padure.Cercetez zona sub toate aspectele si voi informa la momentul respectiv daca voi mai gasi si alte surse de apa potabila.

Aspecte placute si aspecte mai putin placute:

In anul 2009 ,in luna martie,au fost plantati 500 de puieti,in PNC,cu ajutorul jandarmilor de la Giurgiu.

In acelasi an,in urma "Serbarii Anuale a Bujorului",ce are loc la jumatatea lunii mai,"turistii "au lasat munti de gunoaie.Popularizarea anumitor serbari in zona are un efect devastator pentru flora,fauna ,dar si pentru populatia locala.

In articolele viitoare voi prezenta fiecare rezervatie in parte.