marți, 13 septembrie 2016

Traversare Muntii Tagla-Muntii Fagarasului,9-11 septembrie 2016

Traversarea a doua masive montane,pe care vi-o propun in cele ce urmeaza,este inedita pentru ca portiunile descrise mai jos sunt foarte rar strabatute de montaniarzi,dar si pentru salbaticia locurilor.
Astfel,traseul montan incepand de la intrarea in Barsa lui Bucur-Varful Teleni-Poiana Maican-Varful Tagla(1641 metri)-Varful Nimaia(1530 metri)-Valea Sebesului si terminand cu cabana Piscul Alb face parte din prima etapa a circuitului propus si se desfasoara pe 29 kilometri.
Acest traseu va intra intr-un traseu tematic,pentru viitorii mei clienti ,ca viitor ghid montan.
Chiar fara a fi ghid montan,cine reuseste sa traverseze Muntii Tagla,cu harta si busola,fara gps,pot spune ca sta foarte bine la capitolul orientare turistica ,dar nu numai.Sta bine si la capitolul "nervi tari".
Zona este plina de urs si noi am vazut unul,in cel de-al doilea segment parcurs.
Plecarea este din Valea Barsa lui Bucur si pana aici ar trebui sa ajungem pe jos,din Zarnesti,sau cu masina.Barsa lui Bucur este cu mult inainte de cabana Plaiu Foii,cam pe la jumatatea drumului Zarnesti-Plaiu Foii.Reperul sau reperele sunt clare:pe dreapta intrarii pe vale sunt niste constructii urate,neterminate,si un mic lac,cam tulbure.Intram pe stanga,traversand paraul Barsa lui Bucur.Apoi urcam abrupt,pe o panta de namol,sarind gardurile de lemn ce inconjoara o faneata.Aici gasim niste branduse de toamna superbe.
Traversam poiana si intram in padure,si,surpriza,dam de un drum clar al Culmii Gruiul Lung.Este cea mai frumoasa padure de mesteacan pe care am vazut-o vreodata.Desi cu o durere sufleteasca imensa in suflet,inca mai am puterea sa ma inclin in fata simpaticilor mesteceni ,a ciupercilor uriase si a florilor de sezon.
Parteneri de drumetie au fost Ioan Stoenica si Florin Ocolisan,iar acest circuit propus a fost totodata si o parte din examenul nostru.Camarazii mei sunt primii care au aflat ca nu am trecut examenul,dar atunci mai imi faceam sperante ca,odata trecuta si ultima proba,aceasta cu traseul,vor fi indulgenti si il voi lua.In padurea fascinanta de mesteceni ii comunicai lui Ioan ca ,in urma picarii mele,unii prieteni,la care tin asa de mult,nu mai ma vor baga in seama.Ioan imi raspunse ferm ca daca se va intampla asta,acei prieteni nu au nici o valoare umana.
Ma consolam teoretic,cu vorbe,si mergeam,parca,plutind,strabatand un tunel al timpului.
Am trecut repede de Varful Teleni,1244 metri,practic,un varf foarte plat,si am ajuns in Poiana lui Maican,un loc deschis,superb,de unde se vedea salbaticia Muntilor Tagla.Aveam un sentiment straniu,de vid.
Viata nu fusese dreapta cu mine,si raman si acum la aceeasi concluzie.Unii oameni ne pot schimba temporar sensul vietii,uneori in rau,dar spre marele meu noroc,as spune ca mi-am gasit si o alternativa de iesire din acest pseudo-esec.Nu vreau sa popularizez ,dar am gasit clar alternativa.Ma gandeam tot timpul la Anca,bodoganind in gand ca ea ma va privi cu alti ochi,ca pe un om incapabil sa faca lucruri marete.Eram terminat psihic.
Continuam scrasnind din dinti si priveam orice arbore,orice era verde,orice floare,ciuperca,ca un furibund.
Pierdut in aceasta jungla protectoare,aveam senzatia ca sunt intr-un vis.
Am trecut pe langa o darapanatura de stana,apoi am intrat din nou in padure si aici natura mi-a oferit o surpriza,punandu-mi la dispozitie boscheti nesfarsiti de mure.Am mancat si m-am saturat de atatea mure.
Am trecut pe langa un refugiu forestier foarte bun,cam la patru ore de la intrarea in traseu.A aparut un marcaj punct galben,din dreapta,iar noi am mers pe el.Ne-am pierdut un pic,crezand ca mergem spre Varful Nimaia,1530 metri.Tocmai trecusem de Varful Tagla,1641 metri.Setea imi dadea tarcoale iar mie mi se terminase apa.Atentie,ca abia dupa 6 ore de mers gasim primul izvor,care abia curge.
Am bajbait o ora ca sa gasim continuarea catre Varful Nimaia.Am iesit intr-un platou al unui varf(1475 metri),de unde se intrezarea putin din Tara Fagarasului,loc in care trebuia sa ajungem.
Am coborat platoul varfului,prin jungla.Se facu seara si coboraram pe un picior priporos de munte,spre Valea Sebesului.Printre arbori se vedea departe cabana Piscul Alb.Acolo am ajuns la noua seara ,dupa 12 ore de mers si 29 de kilometri.
Marian era prezent,sa vada daca am ajuns.Ne-a facut o fotografie,drept dovada.
Nu voi uita niciodata aceasta mini-expeditie in jungla unor munti foarte salbateci,mai ales fiind si sub sentimentul asa zisei infrangeri.Scenariile curgeau fluent in mintea mea.Deja aveam o apatie,sentinta stiam ca e data definitiv,nu mai era cale de intors.Uita-te in ochii unui om,vei citi multe.Acel om se va da singur de gol,chiar daca el spune ceva.
Acest examen a fost o facatura.Lucrurile s-au schimbat subit,din cauza "comisiei" straine,care a facut jocurile on-spot.Iar Marian a luat deciziile "comisiei",tot asa,on-spot.Daca e sa o luam pe bune,nici dracu nu intra la scoala aceasta,in 2015,octombrie.Lucrurile nu au fost corecte inca de la inceput.Toti am avut scapari,toti avem scapari,nu e nimeni iron man.
Evident ca sunt ingrozitor de mahnit.Lumea te judeca aiurea,prin esecuri,in loc sa te vada pe tine,ca om,ca si cetatean.Gata,s-au uitat anii ,cei 22 ,de catarare,si anii,30,la numar,de munte.Acuma,dintr-o data,sunt un paria,un nebagat in seama.
Il mai dau dracu de examen.Piciorul meu nu si-a revenit,ba,mai rau,dupa tura asta,s-a umflat din nou.Costurile cu fizioterapia mie nu mi le plateste nimeni,m le platesc eu.
Noaptea am dormit intr-o poiana imensa,plina de gaze mai mari sau mai mici.Mie imi era frica de serpi.Ma uitam la stele,si ma gandeam la Anca.Eu cu ea,noi,doi,acolo,bagati in sacul de dormit,si privind smoala cerului,punctata de bobitele albe ale stelelor.
Dimineata de 10 septembrie 2016 ne astepta urmatorul traseu,"doar"de 15 kilometri:Cabana Piscul Alb,aflata la capatul vestit al Muntilor Fagarasului,pe Valea Sebesului-Muchia Scoarta,marcata cu punct albastru-refugiul Scoarta-refugiul Berevoiescu.
Dimineata am luat apa de la domnul administrator al cabanei Piscul Alb,apoi ne-am indreptat spre Muchia Scoarta.
Am mers vreo 200 metri spre nord de cabana,pe un drum prafuit,apoi am facut stanga,urmand indicatorul care ne arata punctul albastru.
Noi nu am urmarit marcajul de jos,ci am intrat direct pe un drum forestier care ne-a scos direct pe Muchia Scoarta.
Acolo am dat de niste lucratori forestieri care taiau rugile  de zemeura,scopul fiind de a aerisi puietul,brazii si molizii.
Am continuat pieptis,mancand mure.
Am ajuns la o cabanuta ,loc in care am dat de un paznic al Ocolului Silvic Sebes.Am luat apa si de-aici.
Din acest loc am continuat pieptis pe varful Pietriceaua,1595 metri,pe marcaj punct rosu.
In Varful De la Amiaza,un varf total injnepenit,ne-am intalnit cu cealalta echipa de colegi,adica cu Ilinca Mihaela,Nico si Costel.Am mancat impreuna,apoi fiecare echipa si-a vazut de drum.
Vremea era superba,calda,iar norii acopereau cerul,din cand in cand.Norii erau ca o plapuma care imi dadea o stare de somnolenta.Platoul vast al Muchiei Scoarta a fost loc de popas mai indelungat.Ne-am intalnit si cu afinarii.Varfurile crestei se vedeau superb.
Inainte cu o ora de refugiul Berevoiescu,in Curmatura Tiganului,a inceput sa ploua groaznic,cu grindina.Ne-a udat rau,iar din rucsac a scapat aproape "teafar",sacul de dormit.
Noi,uzi,ne-am schimbat cu ce-am avut.Oco mi-a dat colantii lui.In refugiul Berevoiescu era cald.Am facut si un ceai,din frunze de afin.
A treia zi trebuia sa parcurgem 22 de kilometri.Mi s-a parut cea mai dura portiune,referindu-ma si la orientare,dar si la junglele existente.Zecile de poteci,defrisarile ,te stopau mai mereu,ca sa vezi pe unde ai putea sa continui.
Traseul propus a fost urmatorul:Refugiul Berevoiescu-Varful si refugiul Comisu-Varful Lerescu-Curmatura Lerescu-Varful Tamasul Mare-Plaiu Foii.
In ziua aceasta am fost foarte obosit iar depresia se accentua.Stiam ca ma apropii de Zarnesti si Marian avea sa zica cu atata nonsalanta ca am fost varza si nu poate trece cu vederea.Eu nu mai am ce spune,VOI ATI DECIS,NU EU.
Dar voi merge inainte,luind asta ca pe o palma uriasa pe care mi-ati dat-o.
Totul in viata este o karma,totul se intoarce.Ce dai,aia primesti.
Parca si aud telefonul sunand si spunandu-mi sa sterg ceea ce am scris aici,insa nu o voi face.Libertatea de exprimare nu mi-o ia nimeni.
Este parerea mea stricta si tin la ea,cu tot ce am,chiar daca ma vor da afara de tot,din organizatie.
Parerea mea este ca si eu am gresit,dar si ei.Dar eu am picat,this is the difference!
Daca vreti sa parcurgeti vreodata portiunea Tamasul Mare-Curmatura Lerescu sau vice-versa,nu va recomand.Din Curmatura Lerescului apar foarte multe bifurcatii,defrisari,poieni,intreruperi de poteca,iar marcajul este un hocus-pocus.Aici trebuie nervi tari si bagare de seama foarte mare.Ce mi-a placut cel mai mult ,la aceasta portiune,a fost Lacul Pecineagul.
Am ajuns ingrozitor de obosit,pe la patru dupa-amiaza,inspre Plaiul Foii.Marian ne lua cu masina,apoi ,la pensiunea Mosorel,aveam sa aflu ceea ce stiam deja.Scenariul cu colegii ,care ma incurajau,era pentru mine,harsanit prin viata asta,un deja-vu de prost gust.Auzeam dinainte de a mi se comunica,indemnuri tipice,cum ar fi:"te pot ajuta cu orice.daca ai nevoie" sau "fi tare".
Gandul mi-era la tren,sa ajung odata acasa.






































4 comentarii:

  1. Salut,

    Eu zic ca prietenii adevarati iti vor ramane aproape indiferent de orice situatie .
    Am citit tot articolul . Se poate sa mai dai din nou examenul in cazul in care l-ai picat ?

    RăspundețiȘtergere
  2. Salut Dragos!
    Deja am vorbit cu 2 prieteni adevarati ,astazi,cu tine si cu Anca,si m-ati binedispus.Conteaza enorm.Pot sa dau examenul in septembrie 2017.Si raman in organizatie timp de 2 ani,indiferent ca-l dau sau nu-l mai dau.Ma gandesc totusi sa-l dau,acest examen,repet,asta insemnand septembrie anul viitor.

    RăspundețiȘtergere
  3. Cetatene, lasa-i dracu' de ticalosi. Adica ticalos. Hai la munte in weekend. Vorbim maine.
    Stii tu cine :)

    RăspundețiȘtergere
  4. Mihai,publica-ti numele,ca doar esti curajos.cu sau fara cacat de examen,,Cetatene Mihai,eu merg pe munte,cred ca stiai asta.

    RăspundețiȘtergere