luni, 29 iunie 2015

MAGURA ZBOIU,PARCUL NATURAL COMANA,27 IUNIE 2015

Magura Zboiu este una din cele 10 rezervatii ale Parcului Natural Comana.Este cea mai departata fata de Parcul cel mare,la aproximativ 16 km sud-est de Comana.
Suprafata Magurii Zboiu este de 106 hectare.
Ceea ce scoate in evidenta aceasta rezervatie este o salba de 9 lacuri,care se afla intr-o depresiune nivala,atipica unei zone de campie.Cele noua lacuri sunt inconjurate de livezi,vii dar si de padurea Zboiu.
Un singur lac apartine Armatei si mi se pare o imensa tampenie sa nu te lase sa treci prin el.Un scurt episod al excursiei noastre de vis a fost ca un plutonier a venit la noi si ne-a intrebat ce cautam pe acolo si cum ma cheama.Am spus ca suntem turisti,dar inca o data spun,salba asta de lacuri trebuie vazuta toata ,odata,nu sarit lacul numarul 5(al armatei)iar aceasta institutie ar trebui sa faca totusi un efort mental de a gasi o solutie,adica ori incercuieste lacul 5 ,ori ne lasa sa trecem fara emotii.
Excursia a avut momente culminante ,pozitive si negative,ca sa zic asa.Ternul liniar a fost doborat de intamplari mici ,dar importante,pentru o excursie.A avut de toate.
Este foarte important pentru mine ca pseudo-organizator(zic asa pentru ca eu nu pretind bani)sa "am"oameni intr-o excursie,fie ea si pana la Comana.S-au inscris 5 oameni (cu mine,inclusiv)insa am venit doar eu si cu Mona,o colega de la Promenade,careia ii multumesc.Din fericire pentru mine,nu obisnuiesc sa boicotez alte pagini de pe facebook,ca sa fur clienti.Asta ca s-o spun pe sleau.Din vanzari am invatat ca este bine sa vorbesti concurenta de bine,nu de rau,si sa nu furi clienti.Ar trebui sa fiu elev de 14 ani ca sa nu-mi dau seama ca asta mi s-a si intamplat.Si,din fericire pentru mine,pentru ca nu fac politica,fie ea si de turism,si nu trag sfori,am ramas aproape singur,doar prietenii mei vechi mai dorind sa participe ne-conditionat la aceste ture.Recunosc,sunt frustrari,insa cine nu le are???
Ca o informatie importanta,trebuie sa precizez ca daca vreti sa ajungeti in Lunca Argesului,cea mai buna cale ar fi microbuzul pe care il luati din "Autogara Piata Sudului",de langa statia de metrou cu acelasi nume.
Pentru a nu mai sta inghesuit in microbuz,recomand totusi sa  plecati cu cel de 7 dimineata,inchipundu-va ca luati mocanita spre Valea Prahovei.
Biletul costa 8 lei/dus,pana la Isvoarele.Noi am dat 6 lei/dus,pana la Hotarele.Am luat microbuzul de ora 9:30.
Hotarele,in viziunea mea,este de departe cea mai frumoasa asezare din Lunca Argesului.Hotarele este ca o gradina,care acuma,in iunie,a dat in parg.La toate gardurile am intalnit flori pe care nu le mai intalnisem niciodata,dar si meri ,caisi,corcodusi,visini,duzi,toti incarcati de fructe bogate in sanatate.
A fost o imensa incantare pentru ochiul meu,inca o motivatie de a ramane legat de glie.
M-am obisnuit cu ocheadele localnicilor.
Noi trebuia sa ajungem la Magura Zboiu,iar cel mai apropiat punct era aceasta comuna imensa.Am traversat spre est comuna,care are ca si vecin,la rasarit,pe Crivat,o localitate al carui nume este justificat pe deplin.Aici,in Campia Burnazului,crivatul bate cu putere,iarna.
Am tinut soseaua principala Hotarele-Scarisoara timp de o ora,mergand circa 4 km.
Mi-a facut placere sa ma insoteasca o femeie.Adesea ,in turele mele sau ale altora,eram insotit de barbati.
Noi,barbatii,suntem mai din topor,pe cand femeie au o gratie a lor.Pe scurt,sunt adorabile,pana in clipa in care incep sa te intrebe:cat mai e? sau mai e mult?
Da,mai e mult pana departe,insa nicaieri nu e departe atunci cand mergi cu o persoana pe care o indragesti.
Am facut dreapta exact in momentul in care pe o placuta scria:"Crivat,localitate de frontiera".
Am urmat strada Scarisoara,care dupa vreo suta de metri,s-a transformat in drum de pamant cu noroi.Am trecut pe langa cele 3 lacuri particulare,unde pescuiau niste cetateni cam pricajiti de fel.
In fata noastra ni se deschidea o priveliste tipic dobrogeana,cu dealuri verzi,presarate cu pereti de loess,din care zburau prigoriile.
Am stat la relaxare pe platoul deluros.
Apoi am continuat pe sleau,spre sud,culegand musetel.Nestiind sa fac politica,dand si cu barda verbala pe alocuri,dar fiind un om bun,cu suflet,se pare ca am pierdut clientii excursiilor,la care se mai  adauga si motivele false ale "clientilor"sau boicotul mascat al unor persoane pe care doar eu,in naivitatea mea,le credeam prietene.Mergi inainte ,Ciprian,Domnul e cu tine!
Pe viitor cred ca ma vor urma doar cei care doresc cu adevarat sa exploreze Parcul Natural Comana,dusi,bineinteles,de un Mos Butmaloi al acestui tinut.
Partea mea proasta este ca eu chiar imi doresc sa imi fac prietenii adevarate si sa nu calc peste cadavre.
Cred ca si in bussinessul asta,de va fi,va trebui sa am niste clienti ce nu pot fi corupti cu altceva,sau momiti.Adica felia mea stricta de clientela.Ca altfel...
Am tot stat sa fac poze si dintr-o data se facu ora 14.Deja imi vedeam excursia compromisa pentru ca soferul din Hotarele imi preciza clar ca ultima cursa a zilei era la ora 17,iar noi eram departe de lacuri.
Am ocolit Magura Zboiu pe la est,pe stanga sensului de mers catre Dunare,si am dat si de un observator de vanatoare.Ne-a strafulgerat gandul ca am putea innopta in el.Mona imi spuse clar ca a venit aici pentru a vedea lacurile.La ele am ajuns aproape  de ora 15:30.Un cetatean pe nume Petre Neda,patronul Baltii Magura 8(am aflat ulterior)ne servi cu un bors de peste grozav.Plus carasul de rigoare.Am stat aproape o ora in acest loc,apoi am multumit si aam plecat.A urmat intamplarea cu plutonierul unitatii militare,care ne-a oprit,apoi privirea ne-a fost incantata si celelalte lacuri,nr.3 si nr.4,insa 2 si unu nu le-am mai vazut.Un pescar providential ne spuse ca la ora 17:30 este masina de Prundu,la joctiunea lui DN 41 ,dinspre Oltenita ,cu DJ 411,dinspre Hotarele.Am mers un pic mai repede si un tirist ne-a luat cu imensitatea de tir,facandu-ne un bine.Astfel,ne-am incadrat in timp util,pentru masina de Prundu.Stateam in fata unei troite cu Iiisus si tot bombaneam diverse,la margine de drum de campie.Aveam impresia ca Iiisus ne asculta ce vorbim,in timp ce masinile treceau rapid pe drumul judetean.
Aa,si sa nu uit sa le spun celor care imi dau zor cu imaginatia bogata:in imaginatie este adevarul.






































miercuri, 24 iunie 2015

LACUL SI PADUREA ISVOARELE,JUDETUL GIURGIU,20 IUNIE 2015

Excursia incepe de la mica autogara "Piata Sudului".
Biletul costa 8 lei/dus pana la Isvoarele,locul de unde ma voi desprinde catre aventura.
Aglomeratia este mare iar un cetatean soios,burtos,tigan,cu o Timisoreana in mana, sta pe 2 locuri,rascracarat.Ii spun ca sta si pe locul meu apoi imi da replica idioata:"eu nu v-am jignit".
Cred ca cu rumanii se petrece o mare drama.De cand ne tot pacalesc si ne devalizeaza "politicienii",noi am devenit din ce in ce mai rai.Cum?Situatia e simpla:ei politicienii romani,nu au construit nimic dupa Revoutie,basca,ce-a mai cazut,nu s-a mai pus la loc.Exemplul elocvent il reprezinta podul de la Gradistea,care nu s-a mai reconstruit de 8 ani.Imaginati-va ca este o linie ferata istorica,prima de acest gen din Romania,dar si printre primele din Europa,si ca nepasarea si nesimtirea politicienilor romani este catastrofala pentru acest popor batut de soarta.De aici rezulta un lucru simplu:cu cat populatia se abrutizeaza din cauza acestor cauze(trnsporturi lipsa,transporturi putine,inghesuiala,poduri rupte etc)cu atat ea,populatia,devine refractara cu ea insasi.Daca ii spun unui cetatean ca el sta si pe locul tau,el spune ca il jignesti.Ori,a jigni inseamna cu totul si cu totul altceva.Societatea aceasta este fracturata,nu stiu ce sanse de redresare mai poate avea.
In autobuzul spre Isvoarele am constatat 2 lucruri:
1.ala cu gura mare are castig,in detrimentul celui ce argumenteaza si se supune,ne-voit;
2.atata timp cat il regreta oamenii pe dictator,e vai si amar de tara asta,pentru ca mentalitatile nu se vor schimba.Un cetatean din Isvoarele mi-a spus ca era foarte bine pe vremea impuscatului pentru ca daca ei aveau canalul peste Arges,unde ar fi fost porturi in fiecare comuna din asta,ar fi fost mari acuma.Nu se stie ce ar fi fost si ce n-ar fi fost,cert este ca nu e bine nici acuma,este o kakistocratie,adica o conducere total  nepotrivita pentru Romania.
Cetateanul cu Timisoreana,care imi ocupa si locul meu,deschise berea ,trase o gura,apoi dadu o ragaitura.
Atunci mi-am adus aminte de spusele lui Mihail Sora:"omul este un godac biped"iar aceasta propozitie ma mai facu sa zambesc de unul sigur.Godacul biped cobori la Frumusani,apoi eu rasuflai usurat.
Soferul imi indica,la Isvoarele,pe unde trebuie sa merg pentru lac.Practic,drumul cu maxi-taxi trece prin 3 judete in care se schimba 3 drumuri,astfel:judetele Ilfov,Calarasi si Giurgiu si drumurile DN 4,DJ 401B si DJ 5A.
De la fantana denumita "Strop de Suflet",pornim spre lacul Isvoarele,judetul Giurgiu,comuna Isvoarele.Pe strada Bradului urcam in panta,trecem pe langa niste casute,apoi drumul ne scoate in scurt timp,la un perete de loess,inalt de vreo 7 -8 metri.De acolo vedem lacul si suntem avertizati cu "Pescuitul interzis".Nici o grija baieti,am venit pentru poze.Daca e sa merg vreodata la pescuit,acolo nu puteti ajunge voi.Hm..
Lacul este flancat de dealuri verzi,pe care cresc boscheti de porumbar dar si de alte plante rau-intepatoare.
Lacul m-a fascinat pentru ca ziceai ca esti intr-o zona deluroasa,nicidecum la campie.M-a bucurat absenta "turistilor".Malurile sunt relativ curate,gasind doar cateva peturi.
Am evitat niste ciobani cu capre si oi,si,evident,cu caini.Deja stiu schema:urc dealul sau muntele,ocolind cat mai mult.Daca unii nu pricep ca se face turism,atunci pricep eu ca ei nu pricep nimic,si evit eu.E mult mai simplu asa.
Am mers pe malul drept,spre Padurea Isvoarele.In aceasta am auzit zgomotul sinistru de drujbe,semn ca nu-i a buna sa fi singur in astfel de zone.Hotii de paduri te-ar putea omori.Suntem departe tare de un stat de drept.
Suntem,cred,ca intr-un stat african sarac,unde fiecare face ce vrea,cum vrea,fiecare isi bate joc de fiecare.
Ce trist,in zonele astea am ajuns sa pasesc cu frica,din cauza hotilor de paduri.
Zona este superba,dar vai,ce pacat...
Am intrat in padurea Isvoarele prin alt loc.Cainii drujbarilor s-au alertat,auzindu-ma prin preajma.
Ocolind,am dat de sunatoare,care mi-a spus:"te rog,culege-ma".
Padurea Isvoarele mi s-a parut misterioasa.M-au piscat groaznic tantarii.Am reusit totusi cu chinuiala,sa mananc ceva,la umbra falnicilor tei si stejari.Mi-ar fi placut sa pun cortul acolo,insa vemea era intr-o mega-stricare.
Am decis retragerea.
Cand am iesit,snegura isi facu aparitia,iar vantul se inteti.Stiam,ca de pe munte,ca astea-s elementele schimbarii vremii,in rau.
Am mai  facut cateva fotografii cu lacul.Mi s-a parut topul destinatiilor din zona,aici.
La ora 16:00 asteptam masina de Bucuresti.Mai aveam de stat o ora,insa m-am intalnit cu o amica din sat,care m-a invitat la masa.