marți, 27 octombrie 2015

DIN NOU PE MUCHIA HORVATCA,SFARSIT DE OCTOMBRIE 2015

Muchia sau Culmea Horvatca se afla in Masivul Piatra Mare.
Este o culme nord-vestica,nemarcata,folosita in special de vanatori.
Initial am vrut sa urcam pe Valea lui Bogdan,in Muntii Baiului,eu si cu Domn Profesor.
Domn Profesor este un personaj mai vechi al blogului,cu el mergand in cateva trasee importante.
Intre timp ma suma si Marangoci sa ma intrebe pe unde as vrea sa merg in weekend.
In cele din urma ,cazuram la intelegerea de a urca din nou pe aceasta culme ascunsa si impadurita.
Intrarea am facut-o putin in aval de Halta Tmisului de Jos,traversand paraul Timis,pe un podet,apoi indreptandu-ne catre o bariera,spre stanga.De la bariera am mai mers cativa metri si am intrat direct in padure,acolo unde ne intampina o potecuta vizibila,ce urca la inceput cam pieptis,apoi se mai domoleste.
Am fost 7 oameni in aceasta excursie,intamplata pe data de 25 octombrie 2015.Observ ca usor-usor am iesit din criza negasirii partenerilor de drumetii montane.Totul e sa-ti faci reclama,fie pe facebook,fie pe blog,sau pe vreun site de munte.Asa iti poti gasi,nu chiar foarte usor,parteneri de drumetie.Este relativ complicat  sa intri intr-un nou "cerc" de oameni cu aceleasi preocupari ca ale tale.Multi nu te vor,sau poate fi adevarata si reciproca,sa nu-i vrei tu pe ei.Dar,cu timpul,cine te vrea ,te cauta,sau pe cine vrei,cauti.Animozitati sunt la orice nivel social,asta mi-este clar.Tot "secretul"este sa cauti si sa gaseste,intr-un bun final,persoana sau persoanele asa de potrivite sufletului tau,incat totul sa curga de la sine.
Deja echipa o stiam,cu exceptia unei fete care intarziase 3 ore.Asa ca in Muchia Horvatca am intrat la ora 12!!!
Toamna muntilor ne-a acordat inca un spectacol frumos,prin coloritul sau variat.Nuantele de caramiziu,galben,portocaliu,chiar si verde,ne scoteau chiote copilaresti.Mi s-a parut ca am facut fotografii reusite.Se facea bascalie pe seama mea,ca lumea aflase ca incep cursurile de ghid,si fetele,mai ales ele,imi spuneau:"hai sa te vedem ce poti,domnu ghid".La final m-au intrebat daca m-am suparat ,ca erau de fapt,glume,si ca va trebui sa ma obisnuiesc cu "afanisismul" sau ciufutzenia"clientilor corporatisti,"in speranta"ca-i voi avea pe acestia.Sincer sa va spun,tind catre clienti normali,care nu sunt infatuati,ci cat se poate de naturali.Ramane sa vad si unde ii voi gasi...
Muchia aceasta mi-a dat o senzatie de intimitate si calm,pe masura ce o urcam.Ma bucura dialogul cu fetele,caci mai imi exersam scaparea mea de timiditate.Bine,fetele chiar erau in regula,ca daca ar fi fost smechere sau increzute,nu as prea discutat eu cu ele.In general,caut prietenia oamenilor aflati cam pe aceiasi rezonanta cu mine.De increzuti,super-mega cataratori sau mai stiu eu ce "vedete" montane,sunt lecuit si dau sa fug de acestea.
Pana la primul refugiu,care de obicei,este inchis cu ditamai lacatul,am facut doua ceasuri.
Pana la cel de-al doilea refugiu,am mai urcat o ora.Pauzele noastre au fost foarte scurte,ca noi am intrat foarte tarziu in Horvatca.
La ora 16 eram pe Varful Piatra Mare,la 1844 metri.Nu mai fusesem aici din iulie 2014.Dar cata diferenta.Acum,arbustii pitici erau plini de o chiciura groasa si frigul patrunzator.Cred ca erau zero grade!
Dupa binevenita poza "de varf",am coborat spre cabana Piatra Mare,aflata la 1641 metri altitudine.
Aici va previn cu o chestie,in caz ca gasiti randurile astea:unul din cei trei caini albi,ciobanesti,este asa de agresiv incat nu sta "la discutie",te inhata zdravan de unde apuca.Este si cazul colegei noastre ,care,odata ce a iesit din cabana,a fost muscata de mana iar agresivul ciobanesc nu dorea sa o slabeasca din muscatura.Asa ca mai lasati-ma cu faze de genul"trebuie sa ne comportam cu iubire fata de ciobanesti,pe munte",ca e foaie verde ce spuneti.Asta apropo de ce tampenie am citit pe un blog.Trebuie sa ai o minima aparare fata de acesti caini masivi,ca doar nu i-oi pupa in bot,ce naiba.
Si o alta chestie,care m-a scos din minti:dobitocul ala de cabanier,Atilla,un ciudat(asa mi s-a parut),a observat scena,cand marele ciobanesc o musca de mana pe fata,si se uita ,plecat pe ganduri,parca,fara sa actioneze cu nimic.I-am zis noi ceva,si greu a luat cainele de acolo.Fata s-a ales cu doua urme de colti,in mana stanga.Deci,atentie cum va dati pe langa cei trei caini albi,de la cabana Piatra Mare.
Am stat la o pauza de o jumatate de ora,in cabana Piatra Mare.E faina atmosfera,dar cabanierul are o mare bila neagra,din partea mea,iar eu vanzare n-o sa-i fac,pe tema asta.Dimpotriva,are feed-back negativ!
Am coborat pe drumul principal,marcat cu banda rosie,pana la Dambu Morii,in maxim 2 ore.
Vremea a fost superba,calma,si se vedea pana spre Hasmasul Mare.
Echipa a mers foarte bine.










































sâmbătă, 24 octombrie 2015

EXAMEN PENTRU INTERNATIONAL MOUNTAIN LEADER,17-18 OCTOMBRIE 2015

Initial am vrut sa scriu o intreaga istorioara despre acest examen si candidatii sai.
Insa am renuntat sa public pe blog,intrand mult in subiectivism.Pentru mine,in prezent,este mult mai important sa particip la acest curs,sa invat ceva mai mult decat stiam pana acum.
Daca cineva vrea cu adevarat sa afle daca am luat sau nu examenul,exista mai multe posibilitati:
1.sa ma intrebe personal,avand 2 numere de telefon;
2.sa afle de pe facebook;
3.sa afle de pe ghizimontani.org.
Parerile mele strict personale le voi scrie fie intr-o viitoare carte,atunci cand va fi cazul,fie le scriu pe jurnal tip Dictando,ca la clasa a patra primara.Se poate interpreta ceea ce as putea scrie eu aici,iar 2 ani cu viitorii mei colegi sper sa fie cat mai frumosi.De-asemenea,cei care doresc sa stie chestii de genul:"dar ce ti-a dat la examen??",repet,am 2 nr.de telefon iar unul din ele il gasiti chiar pe facebook.
Au fost 2 examene,unul teoretic,pe 17 octombrie 2015,si unul practic,pe 18 octombrie 2015.
Vremea a fost minunata,cu toate ca de joi se anunta cam urata,cu ploi.
Moeciu de Sus este o locatie mirifica si cred ca sta cu fruntea sus,chiar si-n fata Elvetiei.Moeciu are si elemente de arhaic,vezi capitele cu fan,salasele cocotate pe dealuri,oamenii cu un port mai invechit,bisericile vechi si magarusii,ca mijloc de carat.
Pe 18 octombrie,traseul nostru pentru proba practica a fost urmatorul:Moeciu de Sus,Valea Bangaleasa,Muntele Bucsa,Varful Bucsa-1848 metri,Saua Strungile Mici-1968 metri,Saua Strunga-1908 metri,Coltii Tapului-2100 metri,Refugiul Batrana,si coborare pe sub abruptul Batrana,cu o prineliste ce iti bucura sufletul,cu albul calcaros al acestei parti din Buceac,cu scorusii rosii pe fond alb,albastru ,aramiu,si galben.Mereu imi va ramane in minte ca mi-as dori sa merg cu cineva drag sufletului meu,numai eu si o ea,si sa ne ramana amintirile astea ca unice,intr-o biata vietuire umana.
Ne-am incadrat cu totii in cele 7 ore de hoinarit.Apoi,la pensiune,am mancat cu mare pofta ciorba facuta de gazda.
Eu am tras de o saptamana concluziile,dar ele vor apasa un Dictando.Aceasta experienta si cele ce vor urma,alaturi de cei sapte,mi se pare a fi unica si sunt sigur ca irepetabila,in cei doi ani,de-aici inainte.Tocmai de aceea prefer sa o tin pentru sufletul meu.Asa cum spunea si Claudia Gican,care a participat la MPC,experienta in parte a fiecarui participant este unica,unul a simtit intr-un fel,alttul/alta,intr-alt fel.Pentru o confirmare a participarii mele la examen,iata si fotografile: