luni, 30 noiembrie 2015

URCARE PE VARFUL RAZOARE(1522 METRI),MUNTII BAIULUI,COBORARE PE VALEA MIERLELOR,SPRE TESILA

Ieri am avut doi "clienti",pe munte.Am dat un anunt pe facebook cu privire la organizarea unei excursii in Baiul sudic.Dezamagirea a fost mare si va si spun de ce nu vine lumea la excursiile organizate de mine.
Am scris ,tot pe facebook,in urma unei postari de-a lui Ioan Stoenica,ca un ghid montan nu poate fi un Darth Vader,este si el,ghidul sau liderul montan,un om,ca toti oamenii,numai ca in domeniul asta al muntelui are ceva experienta mai multa,in comparatie cu a unui client.Iar experienta aia nu consta in cat de "racheta"esti tu ,pe munte,sau ce musculos sau fit,arati.
Stoenica spunea ,printre multe alte lucruri interesante,ca unii au venit chiar si fara un amarat de sandvis,la excursia lui,crezand ca pe munte sunt asa de multe cabane incat sa-ti iei "la orice ora" mancare.Clientul cu bani,care crede ca le stie pe toate,este un ignorant sau un  superficial.El crede ca daca are material alpin de o suta de milioane ,pe el,si ghidul,sa zicem eu,are materiale mai uzate moral si fizic,astea il scapa de necaz.Ei bine,nu!
Faceam o observatie pertinenta cum ca mai exista si factori ce nu tin strict de noi,viitorii sau actualii ghizi montani.Am precizat,ironic,ca un client se supara aiurea pe tine  ca de ce nu l-ai anuntat de "ursul de la ora trei si-un sfert"sau de soricelul de seara,care tocmai i-a ros bunatate de rucsac.
Unii considera ca eu fac acest curs de lider montan ca si un moft sau ca m-am apucat de munte dupa ploaia nasoala de ieri,din Bucuresti.Bai nene,bagati-va mintile in cap!
In alta ordine de idei,eu investesc enorm in cursul asta.Voi habar aveti cat costa?Sau,daca vreti sa deveniti si voi lideri sau ghizi montani,de ce nu o faceti?
Eu m-am apucat de acest curs,nu pentru ca n-am experienta montana,ci pentru ca nu pot duce clienti,pe munte,fara a face acest curs.Concurenta neloiala,in Romania,domina la modul sinistru,si in prezent,si chiar si in domeniul asta montan.
Un alt motiv pentru care lumea nu vrea sa vina cu mine este sobrietatea sau seriozitatea mea.Asa sunt eu facut,sunt mai serios.Ce credeti ba,ca sunt pitziponc montan,sa fac tot timpul glume ,sa ma scalambai,sa fac pe plac cuiva doar de dragul de a zice vreo fufa:"uite ce sociabil e asta,m-a facut sa rad".Asa sunt eu facut,mai introvertit,asa cum sunteti si voi,mai altfel.Nu putem schimba stari,sentimente si fiinte umane.
"Clientii"de ieri au fost:Dragos,un prieten vechi,care oricum venea cu mine,cu sau fara "salvarea aparentelor",si Africanul,un catel din Posada,care s-a tinut dupa noi.Ca sa fiu ironic,Africanul "mi-a spus",in termenii lui non-verbali,ca e un corporatist care participa la maratoane si semi-maratoane,si ca o sa ma cam fugareasca pe munte,si ca e cam hamesit ,saracul,ca stapanii sai din "multinationala"Posada nu i-au dat de zile bune sa manance.Am trecut cu vederea,ce dracu sa fac,ca doar sunt pseudo-credincios.
Dragos a venit cu propunerea de a urca din Posada,pe drumul forestier Florei,apoide a parcurge  creasta sudica a Baiului,si de a cobori pe Piciorul Cainelui ,in Sinaia.Tura am reconfigurat-o pe Varful Razoare(aproximativ 1522 metri altitudine)pentru ca viscolul se intetea iar noi suntem oameni responsabili,nu ghizi de ocazie.Dragos veni cu propunerea sa coboram de la baza varfului Razoare,catre sud-est,pe o vale lunga rau de tot,care debusa in Tesila.Habar n-aveam cum se numeste valea,nici unul din noi nu mai fusese pe acolo.As dori sa descriu traseul parcurs.Din Posada ne intoarcem spre sud,pana se termina platforma inalta de la linia 1.Coborand brusc spre stanga,vom observa o firava poteca ce urca destul de abrpt,printre case.Poteca ne scoate pe DN1,apoi vom traversa cu mare atentie pe malul celalalt.De aici,lucrurile par simple:un panou ne arata ca intram pe forestierul Florei.Mergem prin padurea de fag,fosgaind frunzele maronii.Catelul sprinten fuge de colo-dincolo.E negru,si are ochii caprui.Chiar il bucura prezenta noastra.Nu pare nici slab,nici bolnav.Mereu mi-am pus intrebarea de ce unii caini se tin dupa tine,pe munte.
Dupa vreo 40 de minute ne apar,intr-o larga poiana,2 cantoane forestiere.
Noi urcam pe marginea stanga a poienii.Baiul Sudic este total diferit aici,fata de cel  nordic.Seamana mai mult a Penteleu,are ceva din Apuseni,cu multe garduri de lemn,salase,plaiuri plesuve,meri padureti,palcuri de macesi si stane indepartate.Stiu ca unor "cititori de-ai mei",de blog,le-ar placea mult pe aici.Iesind din padure,incepem sa facem o suta de metri garduri,caci avem de trecut niste spatii private.Ici-colo,cate-un bordei,tocmai bun de adapost.Facem un arc de cerc spre dreapta,trecand printr-o "livada"de meri padureti.Haioase,merele mici si galbui,dar am auzit ca-s imposibil de mancat.Dragos e dezamagit ca nu e zapada,dar ce stim noi ce ne-asteapta mai sus...
Iesim in drumul larg de creasta,care vine de la Secaria.
Urmam acest drum.Vantul se-nteteste si stratul de zapada apare brusc.Suntem pe la 1100 metri altitudine.
Pe creasta,zapada e deja bocna,si pe alocuri,e chiar gheata.Nu-i nevoie de coltari,pe aici.
Trebuie sa mentionez ca pe la 900 metri altitudine,la golul alpin,am dat de o prima stana,foarte buna.Da,in Baiul Sudic stanele arata aproape ca niste case.
Urcand varful Razoare,zarim pe dreapta,sub creasta,o stana ce arata tare bine.Mi-aduc aminte ca mi-a spus un coleg de munte ca stana aceea e facuta cu fonduri europene,ca are gresie pe jos.Eu nu cred pana nu vad.
In varful Razoare am decis coborarea,catre stana amintita.Era viscol si ceata.Daca te pierzi in Baiului,pe asemenea fenomene,te pierzi forever.
La stana mi-am dat seama ca intr-o camera e gresie,pe podea!!Erau priciuri cu saltele.Un foisor unde sa mananci,o baie,si o camera unde se depoziteaza branza,cam din asta era alcatuita stana.Usile erau ca la o casa taraneasca de munte.Am uitat sa spun ca stana are si-un pridvor lung,prevazut cu o masa si o  bancuta.
Am inceput coborarea destul de abrupta,spre valea sus-amintita.Am ocolit niste cascadute si mici rupturi de panta.Eram pe vale,dupa vreo 30 de minute.Am mers pe ea vreo 3 ore si cred ca am parcurs vreo 12 sau 15 km.Am dat de oamenii ce se ocupa de soarta padurii,adica de killeri.Unul din ei a bagat frica in ni,spunandu-ne ca se mira ca am coborat pe valea asta,ca e deosebit de periculoasa,fiind ursi rai pe aici.
Ursi,rai sau ne-rai,sunt peste tot,in spatiul montan romanesc,ce naiba.
Valea se numeste Mierlelor si primul sat si cel mai apropiat,este Tesila,faimos si prin"Festivalul Cascavalei".Seful killerilor de padure ne-a spus ca e producator de cascaval si ne-a trimis la nevasta-sa acasa,in Tesila,sa cumparam cascaval afumat.Il intrebasem mai intai daca stim pe cineva care vinde cascaval.
Omul spuse ca are si o tuica foarte buna,de prune.De la parchetul forestier pana la om acasa,in Tesila,am mai facut vreo ora si jumatate.Namoloasa domina drumul,dar incepuse sa fulguiasca.Ma plictisem groaznic de drumu ala.Tesila mi-a placut,il asemanam cu Ayder,un satuc de la poalele Kackarului.Tesila e satul de la poalele Grohotisului,munte ce parca pica pe sat.Satul e foarte frumos,cu case de munteni,mari si bine consolidate.cu gospodarii serioase.Am luat cascaval afumat de la doamna Mariana,sotia "inginerului de paduri".
Aici,copiii sunt foarte respectuosi:toti ne dadeau "buna ziua".Si cum ziua era pe sfarsite,seara "de la ora cinci"cazu rapid peste excursionistii care asteptau zgribuliti autobuzul de Traisteni-Campina.Autobuz ioc,made in Romania,duminica,asa ca am facut cu mana,asta ca sa-mi dovedesc antebratul.A oprit,evident,un tip cu Dacia 1310,care era incremenit in anii 80.Am adormit pe hituri "you are my heart,you are my soul,sau "Made in Japan",Alphaville".Deh,toti suntem incremeniti in cate un vis.M-am intrebat mereu ca prostu de ce niciodata nu s-a oprit vreun imbuibat al sortii,cu jipan sau bmw,sau mai stiu eu ce masina scumpa,sa ma transporte si pe mine,excursionist obosit.
Tipul optzecist,cu Dacia 1310,a spus ca ne lasa la Gara Campina,asta fiind o veste minunata.Bineinteles,i-am dat banii cuveniti.Of,daca stateam in rata de Traisteni,pierdeam toate trenurile spre Bucuresti.









































duminică, 8 noiembrie 2015

PARCUL NATURAL COMANA,REZERVATIA PUIENI,7 NOIEMBRIE 2015

Rezervatia Puieni face parte din Parcul Natural Comana,zona de protectie integrala.Este cea mai sudica rezervatie dar si cea mai mica,ocupand 15,3 hectare din cele 24500,cat are Parcul.
M-am gandit sa o explorez,pe data de 7 noiembrie 2015.
Am plecat din nou cu intarziatul microbuz de ora noua,de langa statia de metrou "Eroii Revolutiei".
Exista la firma asta un sofer atat de imbecil incat face el ce vrea,vine la cat vrea,sta la benzinarie de parca ar face el excursii personale,nu da bilete calatorilor.Dupa mutra se vede ca e o pacoste de om.Mai e si-al dracului.De aia sunt romanii indarjiti ,incrancenati.Dar nici n-ar face o petitie,giurguvenii astia(adica cei din judetul Giurgiu,asta am vrut sa spun)ca sa se reconstruiasca odata podul de la Gradistea.Pana la urma,poate o voi face eu,ca oamenii din judetul asta prea sunt lasa-ma sa te las.
La intoarcere,o cucoana ii zicea aceluiasi natarau de sofer,ca sa mearga mai repede,ca intarzie la servici.Ok,dar faceti ceva pentru voi,pentru a avea alt tip de mijloc de transport?Protestati intr-un vreun fel?Ca vad ca cu tehnica stati foarte bine! Aveti vreo idee coerenta in minte?
Dimineata am ajuns relativ tarziu la Comana,pe la 10:20.In conditiile astea,exista 2 posibilitati:fie inchiriezi o bicicleta,din centrul comunei Comana,fie te limitezi la cei 5km/h,cat poti sa scoti,pe jos.
De data asta nu m-am incadrat pentru a explora pe larg rezervatia Puieni,urmand sa inchiriez o bicicleta data viitoare sau sa ne adunam vreo 2-3,cu o masina.Ca habar n-am daca exista microbuz spre Puieni.Dar daca exista,din Bucuresti,voi publica.
Ceata "londoneza"accentua  aerul misterios al Parcului Natural Comana.
Am mers catre sud,urcand platforma deluroasa,cu vii,apoi am coborat la liniile ferate,intersectand serpuitoarea rezervatie Valea Gurbanului.Am urcat printr-o padurice tip jungla,apoi am iesit la marele camp,de unde se vedea bine rezervatia Padina Tatarului.Buburuze albe de bruma dadeau un aspect rece metalizat al campului,iar de la distanta mi s-a parut ca bruma aceea groasa era ca o turma de oi.Un efect de perspectiva bizar.Am traversat campul,spre dreapta,intrand in padure.Mister,tacere,emotie.
Ma intreba un amic "ce tot mi-o place mie la Comana".Cand iubesti pe cineva sau ceva,nu-ti mai pui o mie de intrebari.Este pur si simplu iubire,sau nu mai este.Iubirea nu umbla cu jumatati de masura.
Eram eu si cu gandurile mele.Chiar sunt bucuros ca-mi boicoteaza unii sau unele,turele mele la Comana,pentru ca realizez cine imi sunt prieteni si cine nu.Si mai realizez cine gandeste cu propriul cap si cine gandeste cu gandirea altuia.Cum s-ar spune pe you tube,sunt un "artist underrated".Adica putin apreciat.Pana la urma,lucrurile sunt simple:cine vrea la Comana,vine,cine nu,nu,si gata.Am vazut ca lumea e atrasa de excursiile un pic mai comerciale si un pic mai cu ciurda,adica sa fie,domnule,o suta de oameni,intr-o excursie,daca se poate.Daca intr-o excursie te insoteste un singur om,doi sau trei,lumii i se pare ca esti bizar,ciudat,ai probleme.Nu sunt bizar,dar consider ca nu ar trebui sa fiu agresiv cu marketarea pietei turistice.Prefer totusi un cerc restrans,de 5-6 oameni,hai,maxim 10,restul nu as putea sa suport eu.Ma refer aici la clienti.
Nici complexat nu sunt.Nu stiu cine v-a explicat si prezentat mai bine,pe internet,Parcul Natural Comana,rezervatie cu rezervatie.Daca gasiti,poate imi trimiteti linkuri.As fi curios...
Padina Tatarului s-a schimbat,as spune ,in rau.O vegetatie invaziva de salcam a crescut intr-un mod haotic,sufocand unele plante,cum ar fi papalaul.
In zonele unde padurea veche a fost defrisata,o jungla infricosatoare de salcam i-a luat locul.Ce au de gand conducatorii Parcului,nu realiz.Dar realizez ca stiu sa se ia de turisti.De exemplu,la intoarcere,am dat "nas in nas"cu rangerul Parcului,care m-a intamplat":ce s-a intamplat?"Si i-am spus:"nu s-a intamplat nimic,sunt turist".De aia merg lucrurile cum merg,in patria muma:te iei de cine nu trebuie.Apropo,sunt taieri masive in Parcul Natural Comana,cred ca sunt singurul care a vazut asta.Rangerul mergea in directia defrisarii si i-oi fi stricat socotelile.E,i le-am stricat,la jeepul pe care-l poseda....
In rezervatia Puieni am ajuns la ceasurile doua dupa-amiaza.
Am intrat 200 de metri si am iesit val-vartej.Era urgent loc de intors,caci drumul era acelasi,adica lung,plus ocolit de balti,jungle,pauza foarte scurta de masa.Mi s-a parut foarte frumoasa padurea,de data asta,dar nu stiu de ce.Poate ca era fara forfota hotilor de lemne,fara biciclisti vitezomani iar culorile linistitoare parca ma faceau sa plutesc.M-am incadrat in timp util ,intorcandu-ma la Comana la 16:30.Pretul de maxi-taxi a ramas acelasi,adica 8 lei/dus.Raman cu o restanta pentru Puieni.In noiembrie anul asta voi reveni,dar dupa cursul de la Targu-Mures.