Cheile Dopca se afla in Muntii Persani -partea de nord a acestora.
Iar Muntii Persani se afla in Carpatii Orientali,grupa sudica.
Avem doua posibilitati de a ne apropia de acest obiectiv turistic natural:
1.de pe Soseaua E 60 ,dupa ce am trecut de Padurea Bogatii si de cele 3 hanuri existente pe dreapta sensului de mers spre Rupea,ne apare un mic advertising pe care scrie "Lafarge/Uzina Hoghiz".Urmeaza o mica troita, apoi ne vom inscrie pe primul drum ,la dreapta;acesta este un drum local,practicabil,ce ne va indruma spre localitatea Bogata Olteana.Un reper important aici este Biserica,pe care am descris-o intr-un articol.Ne vom apropia de unul din malurile Oltului,care face in acest loc o meandra frumoasa.
Locul se numeste Cotul Turzunului ,o mica delta pe care o vom explora in vara care va veni.
Continuam pe drumul local si intram in satul Dopca.
Daca satul Bogata Olteana este un sat de romani, satul Dopca este un sat cu familii mixte, adica romani si secui.
Contrar a ceea ce se vorbeste, lumea traieste in pace, aici.Sunt treburi multe ,gospodaresti,cine ar avea chef si timp de probleme etnice?
Eu vin a doua oara aici si pot spune ca eu ma indragostesc foarte greu de cineva sau ceva.As spune ca daca o persoana sau un loc anume,nu-mi place deloc,nici ca ma sinchisesc sa pierd energiile pozitive.Ei bine,cand ma indragostesc de locul respectiv sau persoana respectiva,adun toate fortele pozitive si nu ma las pana nu "cuceresc" acea persoana sau loc,si nu ma las pana nu ma simt "cucerit".Asa s-a intamplat si cu Persanii Nordici,asa s-a intamplat si cu Parcul Natural Comana,asa se intampla si cu unii oamenii.Aceste tinuturi m-au sedus efectiv.
Pentru Cheile Dopca noi va trebui sa facem undeva,dreapta,odata intrati in sat,iar cel mai bun reper este o casa mare,portocalie,aflata la sosea.Vom lasa masina in vecinatatea unei stane.Pe dreapta apare hambarul unde am dormit de revelion.Eu,o sticla de Porto si o vulpe.
Pana la barajul si lacul de acumulare mai mergem vreo 200 de metri.
2.varianta a doua este pentru cei ce nu detin automobil si vor veni cu trenul.
Vom cobori in statia Racos si vom traversa un pod de beton,peste Olt,aflat insa la vreo 2 kilometri de gara.Va trebui sa traversam toata localitatea ,care nu e asa de mica.Vom traversa satele Mateias si Dopca,intre ele aflandu-se camp iar mai departe,ceva dealuri.Sunt aproximativ 12 km,de la gara Racos,pana in Cheile Dopca.
Ramasesem cu descrierea de la baraj.De acolo mai mergem vreo 200 de metri si intram in chei.Din start nu par spectaculoase,valea este foarte larga iar peretii foarte mici.Cheile au circa 2 kilometri.
Spre mijlocul acestora ,peretii sunt mai mari,adica au vreo 40 metri inaltime.
Se pot pune manse de alpinism insa nu e nimic pitonat.
Am de gand sa deschid aici niste rute de catarare.
Si chiar manse,pentru incepatori.
Eu incerc sa ma catar un pic,insa coarda nu am luat-o la mine.Urc doar doi metri,sunt prudent.
Cheile nu sar in evidenta cu ceva deosebit,doar prin faptul ca este liniste aici,nu-i ca-n Rasnoave,de exemplu.
Asta este un plus si daca voi reusi sa conving pe careva sa ne cataram aici,atunci ar fi grozav.
Ne vom intoarce la masina pe acelasi drum.
Intr-o postare viitoare voi scrie cate ceva despre Canionul de zgura bazaltica de la Racos.
luni, 23 ianuarie 2017
duminică, 22 ianuarie 2017
BISERICA DIN SATUL BOGATA OLTEANA,JUDETUL BRASOV,21 IANUARIE 2017
Sambata, 21 ianuarie 2017 ,am realizat o excursie in Muntii Persani-partea de nord a acestora-in calitate de ghid de turism.
Obiectivele turistice vizate au fost urmatoarele:Biserica din satul Bogata Olteana ,Cheile Dopca,coloanele de bazalt de la Racos,Cariera Brazi,Canionul de scorie bazaltica de la Racos si Lacul de Smarald.
Aceste obiective au fost atinse de catre cei 3 turisti care m-au insotit.
M-am decis sa scriu un articol separat pentru Biserica din Bogata Olteana,judetul Brasov, al carui hram este Cuvioasa Parascheva.
M-a atras ca un magnet,as spune ca m-a fascinat aceasta biserica, din primele secunde de cand am vazut-o pe internet.Biserica iese din start in evidenta cu coloanele acelea din piatra.Unii spun ca biserica e construita din bazaltul adus chiar din Valea Bogatii,altii ,ca ar fi construita din granit.
Inca de la inceput trebuie sa precizez urmatoarele:sunt specializat ca si ghid de turism si ghid national, si nu ca si ghid ecumenic.Cochetez insa si cu acest tip de turism,ecumenic,si mi-ar placea sa duc turisti si pe la manastiri,biserici, avand in vedere ca sunt atras foarte mult si de partea asta ,hai sa-i zic mistica ,a ortodoxismului.
Inca o precizare importanta pe care trebuie sa o fac este aceea ca Biserica din Bogata Olteana nu este monument istoric, ci monument de arta crestina.
Cum ajungem la aceasta fascinanta Biserica?
Daca vom porni din Bucuresti,cu automobilul,vom merge pe European 60,care trece prin Brasov,Sighisoara,Rupea ,Targu Mures etc.
Dupa ce am traversat misterioasa padure a Bogatii,si dupa ce am lasat in urma vreo 3 hanuri,aflate in imediata vecinatate a soselei E 60,aflate pe partea dreapta a sensului de mers spre Rupea, de exemplu,ne apare un panou modest pe care scrie " Lafarge/Uzina Hoghiz".Apoi urmeaza o mica troita,si ne vom inscrie pe urmatorul drum,la dreapta,pe DJ 131 D.Vom merge pe acesta,observand in partea stanga galma verzulie a Magurii Hoghizului,imbracata in pini.
Dupa vreo 3-4 kilometri vom ajunge la aceasta Biserica.Parcarea este anevoioasa acum intrucat zapada din fata portilor Bisericii este mare iar curba in ac de par unde ne aflam,nu ne prea permite stationarea masinii.
Totusi,Laurentiu,unul din participantii la excursie,la insistentele mele,opreste aici,chiar daca nu prea e in regula cu stationarea unui vehicul,in curba.
Este totusi curios ca m-a atras atat de tare sa vizitez acest monument arhitectonic romanesc.Eu sunt fan Arsenie Boca,insa nu in sensul grotesc al cuvantului sau nu sunt un habotnic.Pur si simplu ma fascineaza viata,biografia acestui ieromonah si nu ai sa ma vezi pe mine stand zile si nopti la randuri imense,la Prislop,de exemplu..La Prislop voi reveni ,pe cat se poate,pe cel mai groazic ger,numai sa nu vad marea de oameni care se inghesuie.Nu imi place aglomeratia,nu imi place inghesuiala,nu imi plac speculantii cu obiecte pseudo-bisericesti,acestea parandu-mi-se de rau augur.
Nu stiam ca si o parte din Biserica aceasta a fost pictata pe interior de ieromonahul Arsenie Boca, supranumit Sfantul Ardealului.
In anul 1959, Arsenie Boca este izgonit de la Prislop,de la manastirea aceasta.Este izgonit,alungat ,de fapt,din monahism.In perioada aceasta ,un cetatean ,mai putin cunoscut in randul preotilor,si al carui nume este Spiridon Candea,il roaga pe Arsenie Boca sa picteze peretii interiori ai Bisericii de la Bogata Olteana.
Acest lucru s-a petrecut intre anii 1960-1962.
Daca tot am pomenit de Spiridon Candea, trebuie sa spun cine si ce a fost acesta.
Spiridon Candea s-a nascut in satul Bogata Olteana,in anul 1909 si a murit la Sibiu in anul 1990.
A urmat Facultatea de Teologie de la Sibiu, Andrei Saguna", apoi si-a continuat studiile teologice,post universitare,la Munchen,in perioada 1933-1934,apoi si-a dat doctoratul la Facultatea de Teologie din Bucuresti.
Spiridon Candea a ocupat mai multe functii,de-a lungul vietii sale,cum ar fi profesor titular la catedra de Liturgica si Pastorala,din cadrul Academiei "Andreiana",din Sibiu, consilier in Ministerul Cultelor si chiar preot paroh in satul sau natal,Bogata Olteana.
Spiridon Candea a fost ctitorul principal al Bisericii din Bogata Olteana.
As dori sa mentionez in acest articol si pe ceilalti constructori ai Bisericii din Bogata Olteana,care si-au adus o insemnata contributie ,pana cand aceasta a devenit o bijuterie in spatiul ortodoxiei din Romania:
Nicolae Cretoiu, arhitect,si fiu al satului Bogata Olteana;
Constantin Stefan,sculptor in piatra;
Vasile Blaga-dulgher;
Constantin Ioanid-pictor profesor;
Francisc Dibernardo-zidar;
Profesor Inginer Dimitrie Leonida-unul din donatorii ,cu bani si obiecte,pentru constructia acestui lacas de cult;
Constantin Cantea-pictor de icoane.
Precizez ca ridicarea Bisericii a inceput din anul 1954.Abia in anul 1982 s-a sfintit aceasta biserica, de catre Antonie Plamadeala,Mitropolit al Ardealului.
Am intrat cu o oarecare sfiala.Ma gandeam daca era deschisa Biserica.Cineva taia lemne,ascuns intr-o camaruta.L-am strigat pe cetatean,in mai multe randuri,dar acesta nu m-a auzit.
Am facut multe fotografii cu Biserica din Bogata Olteana, as zice tulburat de sculpturile existente ,din pridvor.
De-asemenea,m-a fascinat foarte mult piatra din care este construita precum si coloanele acelea care sustin pridvorul.
Mie mi se pare fabuloasa aceasta Biserica,este un unicat in Transilvania,dar si in Romania.
Cetateanul a venit sa-mi deschida usa Bisericii.
A fost amabil,dar gerul naprasnic l-a facut sa-mi vorbeasca foarte sumar despre istoricul lacasului.
Am facut cateva fotografii in interior,dar nu pot preciza care fresce sunt pictate de Arsenie Boca.
Localnicul nu imi pomeni nimic de sederea lui Arsenie,in aceste tinuturi.
Cum calatorului ii sta bine cu drumul,l-am lasat pe cetatean cu treburile lui si ne-am indreptat spre Cheile Dopca,un alt obiectiv turistic pe care il voi descrie intr-o viitoare postare.
Obiectivele turistice vizate au fost urmatoarele:Biserica din satul Bogata Olteana ,Cheile Dopca,coloanele de bazalt de la Racos,Cariera Brazi,Canionul de scorie bazaltica de la Racos si Lacul de Smarald.
Aceste obiective au fost atinse de catre cei 3 turisti care m-au insotit.
M-am decis sa scriu un articol separat pentru Biserica din Bogata Olteana,judetul Brasov, al carui hram este Cuvioasa Parascheva.
M-a atras ca un magnet,as spune ca m-a fascinat aceasta biserica, din primele secunde de cand am vazut-o pe internet.Biserica iese din start in evidenta cu coloanele acelea din piatra.Unii spun ca biserica e construita din bazaltul adus chiar din Valea Bogatii,altii ,ca ar fi construita din granit.
Inca de la inceput trebuie sa precizez urmatoarele:sunt specializat ca si ghid de turism si ghid national, si nu ca si ghid ecumenic.Cochetez insa si cu acest tip de turism,ecumenic,si mi-ar placea sa duc turisti si pe la manastiri,biserici, avand in vedere ca sunt atras foarte mult si de partea asta ,hai sa-i zic mistica ,a ortodoxismului.
Inca o precizare importanta pe care trebuie sa o fac este aceea ca Biserica din Bogata Olteana nu este monument istoric, ci monument de arta crestina.
Cum ajungem la aceasta fascinanta Biserica?
Daca vom porni din Bucuresti,cu automobilul,vom merge pe European 60,care trece prin Brasov,Sighisoara,Rupea ,Targu Mures etc.
Dupa ce am traversat misterioasa padure a Bogatii,si dupa ce am lasat in urma vreo 3 hanuri,aflate in imediata vecinatate a soselei E 60,aflate pe partea dreapta a sensului de mers spre Rupea, de exemplu,ne apare un panou modest pe care scrie " Lafarge/Uzina Hoghiz".Apoi urmeaza o mica troita,si ne vom inscrie pe urmatorul drum,la dreapta,pe DJ 131 D.Vom merge pe acesta,observand in partea stanga galma verzulie a Magurii Hoghizului,imbracata in pini.
Dupa vreo 3-4 kilometri vom ajunge la aceasta Biserica.Parcarea este anevoioasa acum intrucat zapada din fata portilor Bisericii este mare iar curba in ac de par unde ne aflam,nu ne prea permite stationarea masinii.
Totusi,Laurentiu,unul din participantii la excursie,la insistentele mele,opreste aici,chiar daca nu prea e in regula cu stationarea unui vehicul,in curba.
Este totusi curios ca m-a atras atat de tare sa vizitez acest monument arhitectonic romanesc.Eu sunt fan Arsenie Boca,insa nu in sensul grotesc al cuvantului sau nu sunt un habotnic.Pur si simplu ma fascineaza viata,biografia acestui ieromonah si nu ai sa ma vezi pe mine stand zile si nopti la randuri imense,la Prislop,de exemplu..La Prislop voi reveni ,pe cat se poate,pe cel mai groazic ger,numai sa nu vad marea de oameni care se inghesuie.Nu imi place aglomeratia,nu imi place inghesuiala,nu imi plac speculantii cu obiecte pseudo-bisericesti,acestea parandu-mi-se de rau augur.
Nu stiam ca si o parte din Biserica aceasta a fost pictata pe interior de ieromonahul Arsenie Boca, supranumit Sfantul Ardealului.
In anul 1959, Arsenie Boca este izgonit de la Prislop,de la manastirea aceasta.Este izgonit,alungat ,de fapt,din monahism.In perioada aceasta ,un cetatean ,mai putin cunoscut in randul preotilor,si al carui nume este Spiridon Candea,il roaga pe Arsenie Boca sa picteze peretii interiori ai Bisericii de la Bogata Olteana.
Acest lucru s-a petrecut intre anii 1960-1962.
Daca tot am pomenit de Spiridon Candea, trebuie sa spun cine si ce a fost acesta.
Spiridon Candea s-a nascut in satul Bogata Olteana,in anul 1909 si a murit la Sibiu in anul 1990.
A urmat Facultatea de Teologie de la Sibiu, Andrei Saguna", apoi si-a continuat studiile teologice,post universitare,la Munchen,in perioada 1933-1934,apoi si-a dat doctoratul la Facultatea de Teologie din Bucuresti.
Spiridon Candea a ocupat mai multe functii,de-a lungul vietii sale,cum ar fi profesor titular la catedra de Liturgica si Pastorala,din cadrul Academiei "Andreiana",din Sibiu, consilier in Ministerul Cultelor si chiar preot paroh in satul sau natal,Bogata Olteana.
Spiridon Candea a fost ctitorul principal al Bisericii din Bogata Olteana.
As dori sa mentionez in acest articol si pe ceilalti constructori ai Bisericii din Bogata Olteana,care si-au adus o insemnata contributie ,pana cand aceasta a devenit o bijuterie in spatiul ortodoxiei din Romania:
Nicolae Cretoiu, arhitect,si fiu al satului Bogata Olteana;
Constantin Stefan,sculptor in piatra;
Vasile Blaga-dulgher;
Constantin Ioanid-pictor profesor;
Francisc Dibernardo-zidar;
Profesor Inginer Dimitrie Leonida-unul din donatorii ,cu bani si obiecte,pentru constructia acestui lacas de cult;
Constantin Cantea-pictor de icoane.
Precizez ca ridicarea Bisericii a inceput din anul 1954.Abia in anul 1982 s-a sfintit aceasta biserica, de catre Antonie Plamadeala,Mitropolit al Ardealului.
Am intrat cu o oarecare sfiala.Ma gandeam daca era deschisa Biserica.Cineva taia lemne,ascuns intr-o camaruta.L-am strigat pe cetatean,in mai multe randuri,dar acesta nu m-a auzit.
Am facut multe fotografii cu Biserica din Bogata Olteana, as zice tulburat de sculpturile existente ,din pridvor.
De-asemenea,m-a fascinat foarte mult piatra din care este construita precum si coloanele acelea care sustin pridvorul.
Mie mi se pare fabuloasa aceasta Biserica,este un unicat in Transilvania,dar si in Romania.
Cetateanul a venit sa-mi deschida usa Bisericii.
A fost amabil,dar gerul naprasnic l-a facut sa-mi vorbeasca foarte sumar despre istoricul lacasului.
Am facut cateva fotografii in interior,dar nu pot preciza care fresce sunt pictate de Arsenie Boca.
Localnicul nu imi pomeni nimic de sederea lui Arsenie,in aceste tinuturi.
Cum calatorului ii sta bine cu drumul,l-am lasat pe cetatean cu treburile lui si ne-am indreptat spre Cheile Dopca,un alt obiectiv turistic pe care il voi descrie intr-o viitoare postare.
joi, 19 ianuarie 2017
FLORI DE MUNTE 2016
Am scris acest post din mai multe motive.
Iata-le:
1.ma deranjeaza superficialitatea turelor de 2 bani,care au mare succes la public;prin urmare vreau sa ies in evidenta si cu altceva ,deosebit,fata de "marile aspiratoare de turisti".
Stiu insa ca totul se vinde ,chiar si in turism ,pe baze psihologice.Ni s-a spus asta la curs.Cam 60% din vanzari sunt psihologice,restul insemnand cunostinte tehnice,alpine,de orientare etc.
Imi pare rau ca deranjez gandind cu voce tare sau scriind aici,dar nu pricep de ce ar mai trebui sa primeze superficialul,ca un leit-motiv al drumetiilor montane sau chiar prin paduri.
La momentul acesta,am doar vreo 4-5 oameni care (imi) inteleg turele,nu neaparat pe mine,ca cetatean.
2.ca sa lasi ceva in urma ta,trebuie in primul rand, sa ai tu foarte multe cunostinte,legate de flora,fauna etc.
Ca si ghid,nu poti fi bata,tufa de Venetia(era o expresie mai veche).
Vrei sa aiba ceva cunostinte,turistii tai,sau ii plimbi de colo-dincolo?
Vrei sa duca si ei,mai departe,aceste cunostinte?
3.ma simt implinit cand le voi spune si generatiilor mai mici, despre aceste plante,de exemplu.
Am selectat 24 de fotografii cu plante,unele de leac,altele otravitoare,pe care le-am fotografiat de-a lungul anului 2016.Cand ma uit la aceste flori,plante,raman cu o nostalgie amara dar si cu speranta revenirii la acele plante.
Cred ca am un mare avantaj al vietii ca pot cunoaste frumusetea unor flori rare, care cresc indeosebi pe munte.
Mai sper inca la excursii cu turisti care sa vina in turele mele,nu pentru barfele ireale,vehiculate in on-line,despre mine,ci pentru ceea ce cunosc eu ca si ghid.Treaba aceasta depinde 50 % de mine si 50% de turisti.
Sa vedem acum cate ceva din flora muntilor Romaniei.
Foto 1-Spanz-Helleborus Purpurescens,una dintre cele mai otravitoare plante din flora montana a Romaniei.Fotografiat in Masivul Piatra Mare,pe o ninsoare puternica.Data cu aproximatie a fotografiei este 25 martie 2016.
Foto 2-Floarea Pastelui-Anemone Nemorosa,fotografiata pe 23 aprilie 2016,pe Plaiul Munticelu,in Muntii Bucegi,altitudine 1200 de metri.
Foto 3-Brandusa de primavara,fotografiata pe Platoul Bucegilor,in apropierea cabanei Piatra Arsa,altitudine aproximativa 1900 metri.Exista si o specie de brandusa de primavara de culoare galbena pe care va invit sa o vedeti in Parcul Natural Comana,in martie 2017.
Foto 4-Persicaria Bistorta sau Polygonum Bistorta.Intalnita prin fanetele din sus de Cheile Bicazului,la inceput e iunie 2016.
Foto 5-O specie de orhidee Dactylorhiza,dar nu stiu care este.Fotografiata pe platoul aflat mai sus de Cheile Bicazului,la inceput de iunie 2016.
Foto 6-Bulbuc de munte sau Trollius Europaeus,intalnit tot intr-o zi ploioasa de iunie,in Cheile Bicazului,un rai pe pamant.
Foto 7-In aceiasi zi ploioasa de iunie,pe platoul dinspre varful Suhardul Mare,am intalnit-o pe ea: Viola Odorata,gingasa si plapanda.
Foto 8- Clopotel sau Campanula Patula,fotografiat in Masivul Piatra Mare.Toate aceste flori imi aduc aminte de cate-un personaj cu care am fost in excursiile respective.Excursia aceasta nu o voi uita.
Foto 9- Intr-o vara excesiv de caniculara a lui 2016 am intalnit Iarba Mare,in Masivul Piatra Mare.Intr-o vara cu multa tristete si asteptare ,am intalnit multe flori frumoase ,daruite numai eu stiu cui.Sufletistii pierd intotdeauna.Dar nici barbat rau nu pot fi.Iarba mare este o planta de leac iar radacina ei este folosita pentru guta,reumatism,eliminarea Bacilului Koch.
Foto 10-Bulinutele astea roz,ca niste bombonele,se numesc Coacaze,dar nu cele comestibile ,pe care le stim,ci o specie de Erica Spiculifolia,descoperita in Muntii Bucegi.Fugind de canicula,stand pe jos intr-un supra-arhi-mega aglomerat tren de Valea Prahovei,am ajuns la aceste dragi flori,impreuna cu Mihai Bobocea.S-a intamplat intr-o zi de 14 iulie 2016.
Foto 11-Ceea ce vedeti Dumneavoastra este cea mai mica orhidee din tara noastra,Chamorhis Alpina.Masoara doar 3 centimetri inaltime.Noroc ca se ascunde strasnic in iarba si ca nu o stie lumea.Nu doresc sa dau locatia.
Foto 12- Vatamatoare,planta de leac descoperita in Muntii Bucegi,in iulie 2016.
Foto 13-Rusulita sau Hieracium Aurantiacum, fotografiata in 2016,in iulie.Intr-o zi torida de iulie ma aflam pe la 1900 metri altitudine,unde am intalnit aceste gingase flori.Erau doar 14 grade Celsius iar la Bucuresti erau 40 de grade!
Foto 14-Vulturica sau Hieracium Villosum,intalnita tot pe Platoul Bucegilor,in acea zi caniculara de iulie 2016.
Foto 15-Floare de Pulsatila Alpina,intalnita in Muntii Retezat,in iulie 2016.
Foto 16-Gentiana,in Retezat,iulie 2016.Acest masiv m-a uimit prin diversitatea florei sale.
Foto 17-o alta specie de Orhidee,nu stiu care dintre Dactylorhize.
Foto 18-Dactylorhiza Maculata sau Mana Maicii Domnului(cat de frumos spus); o alta orhidee intalnita in Muntii Retezat,iulie 2016.
Foto 19-Fruct de Pulsatila Alpina,intalnit in Muntii Retezat,iulie 2016.Initial am crezut ca este Barba Ungurului,insa aceea este alba.
Foto 21-Mur sau Rubus Hirtus.Ce haplea am mai fost atunci,am facut mana grebla si am luat cu pumnul.Asta s-a intamplat pe Muchia Scoarta ,in Alpii Transilvaniei,atunci cand am dat examen la SGLM.Mi-aduc aminte ca in tura montana am fost cu Ioan Stoenica si Florin Ocolisan.
Foto 22-Sor cu frate sau Vio cu Cip.Nedespartiti si totusi despartiti de mii de kilometri.I se mai spune si Malampyrum Bihariense.Vazut,placut si fotografiat in Cheile Varghisului,august 2016,cand iepurele era schiop si se gandea la moto-ciclista!
Foto 23- Soldanela Montana sau Degetarut ,intalnit in ziua in care m-am indragostit de Ea...Iar Ea a disparut...Aici,in Cheile Orzei,mai 2016.
Sper totusi intr-un an foarte productiv si bun.
Vaya con Dyos,Cetateni.
Iata-le:
1.ma deranjeaza superficialitatea turelor de 2 bani,care au mare succes la public;prin urmare vreau sa ies in evidenta si cu altceva ,deosebit,fata de "marile aspiratoare de turisti".
Stiu insa ca totul se vinde ,chiar si in turism ,pe baze psihologice.Ni s-a spus asta la curs.Cam 60% din vanzari sunt psihologice,restul insemnand cunostinte tehnice,alpine,de orientare etc.
Imi pare rau ca deranjez gandind cu voce tare sau scriind aici,dar nu pricep de ce ar mai trebui sa primeze superficialul,ca un leit-motiv al drumetiilor montane sau chiar prin paduri.
La momentul acesta,am doar vreo 4-5 oameni care (imi) inteleg turele,nu neaparat pe mine,ca cetatean.
2.ca sa lasi ceva in urma ta,trebuie in primul rand, sa ai tu foarte multe cunostinte,legate de flora,fauna etc.
Ca si ghid,nu poti fi bata,tufa de Venetia(era o expresie mai veche).
Vrei sa aiba ceva cunostinte,turistii tai,sau ii plimbi de colo-dincolo?
Vrei sa duca si ei,mai departe,aceste cunostinte?
3.ma simt implinit cand le voi spune si generatiilor mai mici, despre aceste plante,de exemplu.
Am selectat 24 de fotografii cu plante,unele de leac,altele otravitoare,pe care le-am fotografiat de-a lungul anului 2016.Cand ma uit la aceste flori,plante,raman cu o nostalgie amara dar si cu speranta revenirii la acele plante.
Cred ca am un mare avantaj al vietii ca pot cunoaste frumusetea unor flori rare, care cresc indeosebi pe munte.
Mai sper inca la excursii cu turisti care sa vina in turele mele,nu pentru barfele ireale,vehiculate in on-line,despre mine,ci pentru ceea ce cunosc eu ca si ghid.Treaba aceasta depinde 50 % de mine si 50% de turisti.
Sa vedem acum cate ceva din flora muntilor Romaniei.
Foto 1-Spanz-Helleborus Purpurescens,una dintre cele mai otravitoare plante din flora montana a Romaniei.Fotografiat in Masivul Piatra Mare,pe o ninsoare puternica.Data cu aproximatie a fotografiei este 25 martie 2016.
Foto 2-Floarea Pastelui-Anemone Nemorosa,fotografiata pe 23 aprilie 2016,pe Plaiul Munticelu,in Muntii Bucegi,altitudine 1200 de metri.
Foto 3-Brandusa de primavara,fotografiata pe Platoul Bucegilor,in apropierea cabanei Piatra Arsa,altitudine aproximativa 1900 metri.Exista si o specie de brandusa de primavara de culoare galbena pe care va invit sa o vedeti in Parcul Natural Comana,in martie 2017.
Foto 4-Persicaria Bistorta sau Polygonum Bistorta.Intalnita prin fanetele din sus de Cheile Bicazului,la inceput e iunie 2016.
Foto 5-O specie de orhidee Dactylorhiza,dar nu stiu care este.Fotografiata pe platoul aflat mai sus de Cheile Bicazului,la inceput de iunie 2016.
Foto 6-Bulbuc de munte sau Trollius Europaeus,intalnit tot intr-o zi ploioasa de iunie,in Cheile Bicazului,un rai pe pamant.
Foto 7-In aceiasi zi ploioasa de iunie,pe platoul dinspre varful Suhardul Mare,am intalnit-o pe ea: Viola Odorata,gingasa si plapanda.
Foto 8- Clopotel sau Campanula Patula,fotografiat in Masivul Piatra Mare.Toate aceste flori imi aduc aminte de cate-un personaj cu care am fost in excursiile respective.Excursia aceasta nu o voi uita.
Foto 9- Intr-o vara excesiv de caniculara a lui 2016 am intalnit Iarba Mare,in Masivul Piatra Mare.Intr-o vara cu multa tristete si asteptare ,am intalnit multe flori frumoase ,daruite numai eu stiu cui.Sufletistii pierd intotdeauna.Dar nici barbat rau nu pot fi.Iarba mare este o planta de leac iar radacina ei este folosita pentru guta,reumatism,eliminarea Bacilului Koch.
Foto 10-Bulinutele astea roz,ca niste bombonele,se numesc Coacaze,dar nu cele comestibile ,pe care le stim,ci o specie de Erica Spiculifolia,descoperita in Muntii Bucegi.Fugind de canicula,stand pe jos intr-un supra-arhi-mega aglomerat tren de Valea Prahovei,am ajuns la aceste dragi flori,impreuna cu Mihai Bobocea.S-a intamplat intr-o zi de 14 iulie 2016.
Foto 11-Ceea ce vedeti Dumneavoastra este cea mai mica orhidee din tara noastra,Chamorhis Alpina.Masoara doar 3 centimetri inaltime.Noroc ca se ascunde strasnic in iarba si ca nu o stie lumea.Nu doresc sa dau locatia.
Foto 12- Vatamatoare,planta de leac descoperita in Muntii Bucegi,in iulie 2016.
Foto 13-Rusulita sau Hieracium Aurantiacum, fotografiata in 2016,in iulie.Intr-o zi torida de iulie ma aflam pe la 1900 metri altitudine,unde am intalnit aceste gingase flori.Erau doar 14 grade Celsius iar la Bucuresti erau 40 de grade!
Foto 14-Vulturica sau Hieracium Villosum,intalnita tot pe Platoul Bucegilor,in acea zi caniculara de iulie 2016.
Foto 15-Floare de Pulsatila Alpina,intalnita in Muntii Retezat,in iulie 2016.
Foto 16-Gentiana,in Retezat,iulie 2016.Acest masiv m-a uimit prin diversitatea florei sale.
Foto 17-o alta specie de Orhidee,nu stiu care dintre Dactylorhize.
Foto 18-Dactylorhiza Maculata sau Mana Maicii Domnului(cat de frumos spus); o alta orhidee intalnita in Muntii Retezat,iulie 2016.
Foto 19-Fruct de Pulsatila Alpina,intalnit in Muntii Retezat,iulie 2016.Initial am crezut ca este Barba Ungurului,insa aceea este alba.
Foto 21-Mur sau Rubus Hirtus.Ce haplea am mai fost atunci,am facut mana grebla si am luat cu pumnul.Asta s-a intamplat pe Muchia Scoarta ,in Alpii Transilvaniei,atunci cand am dat examen la SGLM.Mi-aduc aminte ca in tura montana am fost cu Ioan Stoenica si Florin Ocolisan.
Foto 22-Sor cu frate sau Vio cu Cip.Nedespartiti si totusi despartiti de mii de kilometri.I se mai spune si Malampyrum Bihariense.Vazut,placut si fotografiat in Cheile Varghisului,august 2016,cand iepurele era schiop si se gandea la moto-ciclista!
Foto 23- Soldanela Montana sau Degetarut ,intalnit in ziua in care m-am indragostit de Ea...Iar Ea a disparut...Aici,in Cheile Orzei,mai 2016.
Vaya con Dyos,Cetateni.
luni, 16 ianuarie 2017
luni, 9 ianuarie 2017
PARCUL NATURAL COMANA,INTR-O PATURA GROASA DE ZAPADA,8 IANUARIE 2017
Duminica de 8 ianuarie 2017 a fost tare geroasa si cu zapada din belsug.
M-am intalnit cu cativa prieteni vechi ,pe la Pieptanari, locul de unde plecam de regula spre Parcul Natural Comana.
Ca o remarca sincera, observ ca turistii nu vor sa vina la excursiile organizate de mine.
Am inceput, deci, prost, activitatea mea de ghid national.
Exista 2 explicatii pe care mi le dau,mie,personal:
1.gandurile personale,scrise pe acest spatiu virtual, deranjeaza;gandesc cu voce tare, nu la manie,in nici un caz si am acea observatie a calatorului care vede lucrurile,asa cum sunt ele, in anumite zone ale patriei.
Ei bine,unora nu le convine acest aspect si acei/acele unii,unele, mi-au spus ba sa sterg articolele,ba ca nu vor mai veni cu mine,ba ca nu sunt profesionist.
Libertatea am cucerit-o noi toti,romanii,si cu forta gandirii,si a exprimarii in scris.
Daca nu te exprimi liber, existi doar fizic.
2.Nu sunt suficient de cunoscut si nu ma dau asa de mare,nu imi fac reclama.
Mai sunt unii,unele , care s-au invatat ca la colhoz,sa ii duci gratis,daca se poate.Nu e vorba de prieteni,repet,ci e vorba de ne-cunoscuti sau chiar cunoscuti gen facebook care pretind ca ma cunosc.
Fratilor,am bagat bani grei in cele 2 scoli de turism pe care le-am urmat.iar a fi ghid nu inseamna a fi voluntar sau sclavul Domniilor voastre.Si ghidul este om,finally,si are libertatea de exprimare.In plus,trebuie sa traiasca si el din tariful pe care il perpece pentru serviciile pe care vi le ofera.
Remarc cu mare tristete si dezamagire ca doar prietenii vechi au constanta in ceea ce se numeste Prietenie,iar cei noi, guvernati mental de interese mici,meschine,de moment,dau biri cu fugitii,nu te mai cauta,daca nu le-a convenit ceva la propria persoana. Pot sa spun doar ca sunt jalnici si asa vor fi mereu.Mai mult de atat,ce pot oare sa mai spun despre ei....
In aceasta excursie am fost cinci oameni si nu as spune ca asa de mult conteaza numele participantilor ,cat mai mult consolidarea prieteniilor,prin realizarea unor activitati sociale, precum inaltarea unui iglu de zapada.
Ideea imi incoltise mental cu vreo 3 saptamani in urma,si mentalul acesta functioneaza foarte bine.
Trebuie doar sa ai, de partea cealalta a baricadei,si oamenii potriviti sa faca acel ceva.
Am fost 3 adulti si 2 copii.
Am pornit din centrul comunei,acuma dichisita cu un turn-ceas care seamana cu cel din Municipiul Giurgiu.
Oricum ar fi,comuna Comana se afla intr-un proces de dezvoltare si constientizez ca sunt baftosul sortii ca am cunoscut acest imens parc natural,desi financiar ar trebui sa scot bani din asta,dar din pacate ,lumea nu intelege cat de frumos este aici.
Am mers pe malul Neajlovului,destul de expus,pe o zapada instabila.L-am protejat pe unul din cei doi copii,pe cel mic.Apoi drumul paralel cu Neajlovul,spre Valea Hotilor,s-a deschis intr-o lunca ,iar de-aici am privit imensa meandra care o face acest rau,inainte de a se pierde in marele Arges,la Gostinari.
Cocorii ,ratele si lebedele i-au incantat pe tovarasii de drumetie.
A urmat o portiune mai grea ,cu un pasaj abrupt in care i-am dus de mana pe cei doi copii,neobisnuiti cu pante asa de abrupte.
Odata ce am trecut acest pasaj,am ajuns intr-una din imensele poieni ale Vaii Hotilor.
Incalziti,parca suportam mai usor gerul.
Totul era incarcat de alb,eram parca intr-un alt spatiu si intr-un alt timp.
Poiana aceea era ferita de vant.
Ningea slab si ne-am apucat de construit iglu.
De cate ori ma apuc sa fac o tema pe care am mai facut-o la Societatea Ghizilor si Liderilor Montani, de-atatea ori ma apuca o imensa nostalgie ,pentru ca acolo eu am invatat multe lucruri utile pentru viata mea.
Si cu iglul s-a intamplat la fel.Rememoram toti pasii prin care treci pentru a construi un iglu din zapada.
Zapada moale,existenta unei singure lopeti si a doar 2 perechi de bete de trekking,nu ne-au ajutat insa sa ducem constructia pana la capat.
Am promis ca vom reveni aici sau oriunde in alt loc din Parcul Natural Comana,pentru a construi acest iglu.
Am pornit in continuare,pe cruce albastra,marcaj,pana am debusat in soseaua ce leaga Gostinari de Comana.
Soseaua era full de zapada,deci deloc deszapezita.
Eu nu voi recunoaste niciodata aceste autoritati,fie locale fie nationale,pentru simplul motiv ca numai gura si poza e de ele.In rest,in aceasta patrie,fiecare se descurca cum poate,atunci cand e vorba de "calamitati".Si sa tinem cont ca nu ninsese decat o zi.Atat.
M-am intalnit cu cativa prieteni vechi ,pe la Pieptanari, locul de unde plecam de regula spre Parcul Natural Comana.
Ca o remarca sincera, observ ca turistii nu vor sa vina la excursiile organizate de mine.
Am inceput, deci, prost, activitatea mea de ghid national.
Exista 2 explicatii pe care mi le dau,mie,personal:
1.gandurile personale,scrise pe acest spatiu virtual, deranjeaza;gandesc cu voce tare, nu la manie,in nici un caz si am acea observatie a calatorului care vede lucrurile,asa cum sunt ele, in anumite zone ale patriei.
Ei bine,unora nu le convine acest aspect si acei/acele unii,unele, mi-au spus ba sa sterg articolele,ba ca nu vor mai veni cu mine,ba ca nu sunt profesionist.
Libertatea am cucerit-o noi toti,romanii,si cu forta gandirii,si a exprimarii in scris.
Daca nu te exprimi liber, existi doar fizic.
2.Nu sunt suficient de cunoscut si nu ma dau asa de mare,nu imi fac reclama.
Mai sunt unii,unele , care s-au invatat ca la colhoz,sa ii duci gratis,daca se poate.Nu e vorba de prieteni,repet,ci e vorba de ne-cunoscuti sau chiar cunoscuti gen facebook care pretind ca ma cunosc.
Fratilor,am bagat bani grei in cele 2 scoli de turism pe care le-am urmat.iar a fi ghid nu inseamna a fi voluntar sau sclavul Domniilor voastre.Si ghidul este om,finally,si are libertatea de exprimare.In plus,trebuie sa traiasca si el din tariful pe care il perpece pentru serviciile pe care vi le ofera.
Remarc cu mare tristete si dezamagire ca doar prietenii vechi au constanta in ceea ce se numeste Prietenie,iar cei noi, guvernati mental de interese mici,meschine,de moment,dau biri cu fugitii,nu te mai cauta,daca nu le-a convenit ceva la propria persoana. Pot sa spun doar ca sunt jalnici si asa vor fi mereu.Mai mult de atat,ce pot oare sa mai spun despre ei....
In aceasta excursie am fost cinci oameni si nu as spune ca asa de mult conteaza numele participantilor ,cat mai mult consolidarea prieteniilor,prin realizarea unor activitati sociale, precum inaltarea unui iglu de zapada.
Ideea imi incoltise mental cu vreo 3 saptamani in urma,si mentalul acesta functioneaza foarte bine.
Trebuie doar sa ai, de partea cealalta a baricadei,si oamenii potriviti sa faca acel ceva.
Am fost 3 adulti si 2 copii.
Am pornit din centrul comunei,acuma dichisita cu un turn-ceas care seamana cu cel din Municipiul Giurgiu.
Oricum ar fi,comuna Comana se afla intr-un proces de dezvoltare si constientizez ca sunt baftosul sortii ca am cunoscut acest imens parc natural,desi financiar ar trebui sa scot bani din asta,dar din pacate ,lumea nu intelege cat de frumos este aici.
Am mers pe malul Neajlovului,destul de expus,pe o zapada instabila.L-am protejat pe unul din cei doi copii,pe cel mic.Apoi drumul paralel cu Neajlovul,spre Valea Hotilor,s-a deschis intr-o lunca ,iar de-aici am privit imensa meandra care o face acest rau,inainte de a se pierde in marele Arges,la Gostinari.
Cocorii ,ratele si lebedele i-au incantat pe tovarasii de drumetie.
A urmat o portiune mai grea ,cu un pasaj abrupt in care i-am dus de mana pe cei doi copii,neobisnuiti cu pante asa de abrupte.
Odata ce am trecut acest pasaj,am ajuns intr-una din imensele poieni ale Vaii Hotilor.
Incalziti,parca suportam mai usor gerul.
Totul era incarcat de alb,eram parca intr-un alt spatiu si intr-un alt timp.
Poiana aceea era ferita de vant.
Ningea slab si ne-am apucat de construit iglu.
De cate ori ma apuc sa fac o tema pe care am mai facut-o la Societatea Ghizilor si Liderilor Montani, de-atatea ori ma apuca o imensa nostalgie ,pentru ca acolo eu am invatat multe lucruri utile pentru viata mea.
Si cu iglul s-a intamplat la fel.Rememoram toti pasii prin care treci pentru a construi un iglu din zapada.
Zapada moale,existenta unei singure lopeti si a doar 2 perechi de bete de trekking,nu ne-au ajutat insa sa ducem constructia pana la capat.
Am promis ca vom reveni aici sau oriunde in alt loc din Parcul Natural Comana,pentru a construi acest iglu.
Am pornit in continuare,pe cruce albastra,marcaj,pana am debusat in soseaua ce leaga Gostinari de Comana.
Soseaua era full de zapada,deci deloc deszapezita.
Eu nu voi recunoaste niciodata aceste autoritati,fie locale fie nationale,pentru simplul motiv ca numai gura si poza e de ele.In rest,in aceasta patrie,fiecare se descurca cum poate,atunci cand e vorba de "calamitati".Si sa tinem cont ca nu ninsese decat o zi.Atat.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)