duminică, 1 decembrie 2013

LA PANDA,MUNTII BUCEGI,30 NOIEMBRIE 2013

Dimineata de 30 noiembrie 2013 ma gaseste in trenul regio de 6 35.Este super-mega aglomerat si cu greutate gasesc un loc ,in spatiul dintre vagoane.Linistea mea sufleteasca imi este brutal distrusa de o gasca de elevi de liceu tare nepoliticosi si galagiosi care mai scot si niste glume super proaste.
O fata se aseaza pe rucsacul meu si ii spun politicos sa nu se mai aseze.
Generatiile astea tinere ,cred ca daca le faci niste observatii politicoase , ar putea sa invete cate ceva din comportamentul in societate.Aici este vorba de educatia aia pe care o primesc sau nu de la parinti.
Pe la Sinaia halta o mai dau la pace cu gasca cea galagioasa,oferindu-le locul,oricum,inainte de a cobori la destinatie.Sufleteste vorbind,par niste tineri cu care te-ai putea intelege,dar in spatiile deschise fac acea galagie maxima care parca ar vrea sa epateze.In fine,numar minutele si secundele pana la Busteni.
Cobor!! Ieeee!
La Busteni,iarna nu-i ca vara!!! Aici e chiar ger.Brr.
Marile abrupturi,Caraiman si Costila sunt pudrate cu zapada si norisi subtiri incing cele 2 masive.Ei,si asta ar fi unul din motivele pentru care iubesc Romania:imaginea aceea cand cobori la Busteni si vezi Crucea,Caraimanul,Peretele Vaii Albe.
O iau spre Caminul Alpin.Astazi sunt bine dispus.Am scapat de o viroza groaznica dar am mai ramas cu o tuse enervanta.
Am stat in casa cateva zile si am evadat intocmai ca si canele scapat din lant.Dor mare de munte,nu gluma.Pe Costilei ma intalnesc cu Mircea Bunghez ,fost administrator la Caminul Alpin.
La Camin imi "montez" betele de ski.
E un strat de zapada de vreo 3 cm,la inceput,pe Munticel.
Padurea Munticel,acel loc atat de intim si de linistit,din care marii pereti ai Bucegilor se vad ,putin cate putin,este un alt motiv pentru care iubesc Romania.Troita,la care ma inchin mereu,este nadejdea mea ca totul va fi bine.Urc si stratul de zapada creste.Ursache si-a facut aparitia,lasandu-si labutzele lui prea fotografiate de toti.
Ma minunez de zapada cazuta.Foioasele si coniferele sunt pudrate ca in povesti.
Astazi ma voi indrepta spre Circurile Vaii Albe.Gandul meu era de a aprinde o lumanarela crucea unei foste colege de munte ,cazuta i Circuri...
Din pacate,timpul si ziua scurta m-au facut sa merg pana la locul denumit La Panda.
Am tinut poteca marcata cu o dunga rosie verticala.La un moment dat,avem o bifurcatie la stanga,catre Valea Alba,iar un copac plin cu iasca(o ciuperca)ne indica cel mai bine drumul catre izvorul Vaii Albe
Continui spre dreapta si ajung la bancuta aflata cam la juma de ceas de refugiul alpin Costila.
La bancutza imi scot plasticii(bocancii de ture de iarna),imi pun coltarii si...mananc o gutuie.Izvorul e aproape inghetat.
Urc spre refugiu,insa nu cobor in talvegul Costilei.Fac stanga ,pe sub peretele Tancului Mic,apoi traversez Valcelele Pietros,Policanrului si Stancos.Poteca asta e mult mai greu de urcat iarna.Din Valcelul Stancos urc pe fetele de stanca ,pana La panda.Acest loc este un punct de bifurcatie important pentru ca:
1.fie mergem spre stanga,spre Circurile Vaii Albe;
2.fie mergem spre dreapta ,spre Brana Aeriana.
Kargel spune ,intr-una din cartile sale,ca La Panda este un loc de cort,dar acest lucru este haios pentru ca abia au loc cativa oameni cu rucsaci.La Panda este un promontoriu ingust ,pe care se afla zada sau larica,din care se observa cel mai bine cele 3 trasee din Peretele Valcelului Stancos:Oblicul,Surplomba cu Pendul si Bivuacul Caprelor.
Nu vreau sa ma risc,voi cobori.Am coarda la mine si-mi zic ca as face un rapel pana-n firul Valcelului Stancos,insa ma razgandesc si-mi zic ca am doua picioare si un piolet Petzl pe care ma pot baza.AA,uitasem si coltarii..care ajutau mult si ei.
Brusc mi se face foame.Parca sunt un salbatec,ca nu mai tai cascavalul ,musc direct din el.Ceaiul din termos este inca fierbinte,deci investitia cu termosul fuse foarte buna.Nu mi-au luat eu Primus,dar Fjord Nansen tot mi-am luat.
La bancuta de mai jos de refugiul Costila,imi dau fiarele jos.Sunt contra cronometru.
Ia uite,ce repede se misca mosu',ca sa prinda mocanita de 17 37!
La Troita mai ciugulesc ceva.Padurea asta imi da o stare sufleteasca foarte inalta.
Mai ma inchin o data la Troita:"Doamne,iti multumesc si pentru astazi".
In gara Busteni stau si astept mocanita.Pe unul din peretii interiori scrie:"casiera este o fraiera" si "alexandra centurista 07..."
O fata ma priveste insistent.Nu a mai vazut coltari,pioleti.Eu ma privesc rusinos,ca un copil mic:sunt murdar de noroi,betele de ski la fel,tusesc si imi curge nasul.Sa scot oare gutuia??







2 comentarii:

  1. mah...ai incercat sa spargi linistea muntelui fiind singurel acolo. Deh, asa-i printre oameni,uneori si in cursul saptaminii mai e galagia copiilor pe vagoane!

    RăspundețiȘtergere
  2. daca erau copii,as fi inteles sigur,dar erau ditamai galiganii la 20 de ani.linistea muntilor a fost sparta si de altii.ce bine daca as fi urcat singur spre La panda,dar misunau si altii pe acolo.

    RăspundețiȘtergere