DE PASTI 2015,CU PROMENADE ILFOVENE

Hristos a inviat!
Promendade ilfovene este un pseudogrup de iubitori ai naturii care isi propune sa exploreze natura,obiceiurile si traditiile din imprejurimile Capitalei.
Am spus ca este un pseudo-grup pentru ca este un spatiu deschis la care poate participa oricine.Promenade Ilfovene nu percepe taxe pentru excursii,aici promovandu-se prietenia,mai presus de toate.
Promenade Ilfovene nu este organizatie,club sau partid.
La aceste excursii pot participa atat incepatori intr-ale drumetiilor,cat si avansati.
Promendade Ilfovene pune accentul pe mersul pe jos,foarte putin pe bicicleta si vizeaza in particular obiective naturale si turistice din judetul Ilfov,dar si din alte judete.
Organizatorul principal al excursiilor este Thibault Hock,de origine belgian,dar "naturalizat"in Capitala Romaniei,Bucuresti.
Organizatorul secundar este posesorul acestui blog,Ciprian Teodorescu,care pune accentul pe excursiile din judetele Teleorman,Giurgiu,Prahova.
Imaginile de mai sus sunt din judetul Ilfov,din preajma localitatilor Dascalu,Gagu,Creata.
Pe 11 aprilie 2015 am facut un circuit care a insumat 22,5 km de mers pe jos.
Si campia este fascinanta,are surprize foarte placute,iar aerul este foarte puternic.
Dintre surprizele oferite de campie as enumera:o barza care nu s-a speriat de noi,cautandu-si rame si broscute,2 catei negri care ne-au urmat peste tot,Bucegii,care s-au vazut de la peste 130 km departare,un iepure speriat,soparle,flori si iar flori,balti enorme in mijlocul campiei.
Promenade Ilfovene este promovata de Thibault si pe facebook,dar si pe blogul sau.

ESTETICA BUNULUI SIMT

Pe la mijlocul anului 2011 am participat la prima actiune personala de voluntariat,care avea ca scop strangerea gunoaielor de pe Valea Doftanei,de pe langa barajul Paltinu si a localitatilor Tesila si Valea Doftanei.
Recunosc ,am avut o recomandare din partea unui membru al unui ONG,ceea ce nu-i de colo.
Se tot vehiculeaza in societate expresia:"fi tu schimbarea pe care vrei s-o vezi in lume".Sau ceva de genul asta.Vrajeala vrajelilor..
Va dau doua contraexemple.
Unul se refera la strangerea deseurilor din Valea Doftanei iar celalalt, la plantari.
Sa incep cu deseurile.
Actiunea a esuat in comunitatea parintilor din aceste localitati,dar a avut "priza"la copii.
Ne trebuie un sociolog,sa explice si de ce.
Dar pana gasim un sociolog,va explic eu de ce:pe vremea lor(si a mea,implicit)nu exista ONG,nici atatea tone de marfuri,nici educatie ecologica,iar reciclarea se rezuma doar la colectarea sticlelor si borcanelor,dar obligat-fortat.
Ma intreb totusi,de ce eu,la varsta de 40 de ani,imi strang gunoaiele ,cand merg pe munte,de exemplu,si pe deasupra le mai strang si altora?
Raspuns:Bunul Simt este puternic influentat de educatie,ideologie,mediul social.
Si cum dintr-o biata "lovilutie"nu s-a inteles nimic,dar absolut nimic,fiecare roman si-a acaparat libertatea sa,si mai abitir a arvunit-o si pe-a altuia.
Parintii chemati sa stranga gunoaiele,culmea,aruncate tot de ei!!,nu au dorit sa participe la actiune,ascunzandu-se prin case.
Am observat ca in aceasta pseudo-democratie,daca ii spui compatriotului sa nu faca un rau,o actiune prosteasca,mai vartos o face,aratand aici o caposenie si un orgoliu maxim.
La Valea Doftanei am avut un incident cu un nene care m-a intrebat ce facem noi in comuna lor si i-am raspuns:"am venit sa va strangem gunoaiele"
Vizibil ranit in orgoliu,acesta a luat o sticla de pe jos si a aruncat spre mine.Sticla nu erau pet..
Frustrarile s-au adunat cu toptanul,in acest popor.Dar nu-i vina mea.
Societatea asta ma sperie,de multi ani.Am ajuns sa merg doar in locurile unde am treburi si sa ma retrag tiptil,spre casa.Nu este o societate normala,societatea in care traiesc.
Am revenit pe Valea Doftanei in noiembrie 2011,intr-o excursie particulara.
Am gasit tone de gunoaie,care crescusera gratie...cetatenilor dinValea Doftanei.Va multumim!
Cel de-al doilea exemplu priveste impaduririle.Manat tot de un imbold de a face bine tarii,ca "simplu cetatean",am impadurit sudul Romaniei timp de trei ani.Mi-aduc aminte cu cata ura se uitau cetatenii,in metrou,cand veneam de la plantari cu tricoul pe care scria:"ViitorPlus a plantat 180000 de copaci,pentru Padurea Copilor".Ura propriilor compatrioti pentru ca facusem un bine...
La Draganesti-Vlasca am impadurit timp de 2 ani la rand,dar am fost de vreo 6 ori.Munca noastra nu a fost apreciata si inteleasa de localnici,asa incat acestia au venit cu oile si caprele,care au ciugulit din puieti.
Exemplele mele pot continua.
Am observat ca,ori de cate ori faci un bine sau ceva util pentru societate,vine un compatriot de-al tau,romanas,si se uita la tine "de pe margine",cu un ranjet ironic,incepand sa dea sfaturi.El e cel mai bun!
Astazi,de exemplu,am fost la Hornbach sa cumpar niste puieti de pomi fructiferi,impreuna cu prietenul meu,Madalin.I-am plantat in zona strazii Ramnicu Valcea,din sectorul 3,intr-o gradinita a unui bloc.
Gradinita se afla intr-o stare de paragina ,cu gunoaie pe jos,liane cataratoare ,care ajunsesera pana la parter,pomi uscati ,fara seva.De cum am inceput sa facem curat si sa plantam fructiferii,au inceput sa apara carcotasii,cu sfaturile lor tembele:
"astazi e Vinerea Mare,nu trebuia"
"dar de ce nu puneti plop??"
"la cat ati spus,la30 cm?aaa,nu e bine".
"nu cred ca se vor prinde".
Iesirea din pictiseala si curajul apar doar daca vreun seaman de-al tau incearca sau face un lucru util pentru comunitatea in care traieste.Dar pana sa se trezeasca din carcoteala,romanul iti toaca verzi si uscate.Ok,daca esti tu mai bun la gradinarit,de ce n-o faci?aaa,costa.Pai ce nu costa,pe lumea asa?
Pana atunci,fratilor,sa ne uitam la Antene,sa ne sapuneasca pe creierase,si sa ne dea micul drog media,ca asta se doreste.
Si,in mod deosebit,noi suntem mandri cetateni ,pentru ca ne platim impozitele si taxele,corect,si nu mai e nevoie sa facem si altceva,pentru natie.
Credeti ca-i suficient pentru profesia de cetatean?
Eu sunt sigur ca nu.

Fotografiile sunt facute la marginea lacului Pasarea,pe 29 martie 2015.Sudul Romaniei este cel mai jalnic tinut al tarii.Mi-e sila de oameni din astia.Dupa ce sunt iresponsabili,mai te privesc si urat,sunt neprimitori,atunci cand vii ca turist.Sa zica mersi ca cineva constientizeaza frumusetile turistice si istorice ale zonelor astora,ca ei,nu.

PANSELUTA 2015

ALPINISM IN ABRUPTUL ITVIG,POSTAVARU,31 MARTIE 2015

Dimineata de 31 martie 2015 ma gaseste in mocanita de 6:20 care circula pe Valea Prahovei.
Ard de nerabdare sa ajung la Predeal,dupa ce am scapat de fortele raului,care ma informau ca va veni potopul,vijelia,ninsorile.Nici nu pot fi liber pe deplin pentr ca din stanga,dreapta,vin tot felul de oameni care-ti baga in cap tot felul de strambe:"esti pe drumuri toata ziua"/"numai pe munte stai"/"se anunta vreme groaznica,vant puternic,ce faci,pleci???".
In conditiile astea ,exista 2 posibilitati:
1.ori iti tragi singur un glont in cap;
2.mergi inainte,scrasnind din dinti si bagandu-i in ma-sa pe aia care te destabilizeaza psihic.
Am ales varianta 2,mai pragmatica ,mai sanatoasa si mai plina de viata.Nu de alta,dar sunt multe de vazut si facut in aceasta viata.
Mocanita pleaca la 6:23,ca asa trebuie sa se respecte orice tren romanesc de calatori,adica sa aiba intarzieri!
Pe tren sunt comercianti de maturi,care se cearta intre ei.La dreapta mea este un pitic mustacios care nu se abtine si desface o Timisoreana.Este totusi ora opt dimineata!
Vremea pare sa tina cu mine si uite-asa ca ma inseninez.
La ora 9:27 mocanita ajunge in Predeal.Cumpar 2 covrigi cu mac si grabesc pasul catre Vila Vitalis,aflata la 3km sud de oras.Aici ma intalnesc cu prietenul Dan Alexe.
Dupa o serie de treburi casnice privind administrarea vilei,plecam inspre Cheile Rasnoavelor,foarte tarziu,pe la ora 15.
Ajungem pe la ora 16 aici.Este senin.Doi muncitori care lucreaza la un sant ne intreaba ce vrem sa facem.Le spunem:sa urcam un perete de catarare.Ne spun ca n-ar face asta nici macar platiti.
In fine,pornim spre valcelul ce ne conduce spre sudicul perete al Animalelor.Aici sunt o serie de trasee alpine care au fost pitonate in anii 70 de catre Viorel Nicolaescu si Gheorghe Enache,dar si de Mihai Sima.
Traseele alpine din Peretele Itvig sunt de un clasic alpinism,intalnind in liniile lor toata tehnica alpina,de la spraitz pana la bavareza.In cateva pasaje sunt intalnite si dificultati de escalada,o placere pentru cei ce indragesc doar escalada.Prima data am urcat Panseluta in 1995.De atunci si pana acum am urcat-o de 14 ori,cu diversi cataratori.
Dintre toate traseele de aici,cel mai mult imi plac doar 3:Panseluta,Iepurasul si Caprita.
Panseluta este un grad 3B,cu cateva portiuni de "artificial",unde incepatorul poate pune o scarita.
Pentru acest traseu urmam valcelul de care pomeneam anterior.Este vizibil,pentru ca e plin de grohotis,pe alocuri instabil.Panseluta este la limita din stanga a Peretilor Itvig,definind o creasta lunga si "aeriana"care se termina intr-o jungla de arbori iar din stanga se contureaza o brana cu iarba.
Voi decrie,in cele ce urmeaza,pe scurt,traseul alpin Panseluta:
prima lungime are patru pitoane si porneste de la 2 copaci inalti.se poate trece printre ei,apoi se intra stanga in perete,pe creasta,sau se poate intra direct pe creasta,la stanga.traseul este marcat la baza cu inscrisul "PANSELUTA 3B",cu negru.lungimea este cea mai usoara dar in punctul cel mai aerian lipseste pitonul.prizele sunt stabile si numeroase.
Regruparea este cea mai spatioasa,alcatuita din 3 pitoane.Se poate sta la plaja iar Bucsoiul Mare este o incantare pentru amatorii de foto.
lungimea doi este alcatuita din 6 pitoane si este mult mai inclinata ca prima si se desfasoara direct in sus,apoi traseul il urmam usor stanga,la o regrupare cam incomoda,alcatuita din 3 pitoane;
lungimea a treia urmeaza un horn cu priza bune,dar si cu ceva iarba.finalul hornului este usor surplombant.
asigurarile sunt in numar de cinci,sunt solide iar asperitatile hornului sunt stabile.
regruparea este la fel de aeriana,prevazuta cu 3 pitoane.
lungimea a patra se desfasoara usor stanga,pe o fisura,apoi urmeazaun scurt traverseu dreapta,spre hau,coborand spre o placa;in acest loc am trecut deja pe o alta fata a Crestei Panseluta.locul este incredibil de spatios,putand manca si chiar atarna rucsacul intr-un piton.lungimea aceasta de coarda este prevazuta cu patru pitoane iar regruparea cu 3 pitoane.
lungimea cinci este cea mai grea din tot traseul.incepe direct in sus,la verticala,cu un perete de 2 metri ,ce trebuie parcurs in forta,la sprait.primul piton de aici este foarte "incurajator",miscandu-se zdravan.
urmeaza pasaje la fel de grele(grad 6)la care se mai adauga pernite cu iarba,sfidand gravitatia.trebuie marita atentia,pernitele cu iarba fiind de o miede ori mai periculoase decat un biet piton ruginit.
lungimea are 10 pitoane,dintre care 2 le miscam zdavan,fara a fi nevoie sa le scoatem de la locul lor.Acolo stau de la premiera,asa ca....
Aici am sa fac o scurta paranteza:ne prinsese noaptea,era 19:30,Dan tocmai trecuse aceasta lungime,apoi urmam eu;deja cam obosisem si aveam sa urc pe semi-intuneric.mi-am concentrat toata energia,urland ca un halterofil sau ca un tenismen,in meciuri decisive,capitale.incepuse sa ninga si m-a strafulgerat un gand urat dar mi-am spus:"mai bine nu!"
Am inchis paranteza.Eram trecut de lungimea cea mai grea insa bezna se lasase peste tinut.
I-am spus coechipierului sa scoata lanterna frontala;initialnu dorea sa o poarte in rucsac,in ziua aceea.Am insistat sa o care,si foarte sanatos a procedat.
lungimea a sasea se desfasoara pe creasta aeriana si inclinata si este inzestrata cu 10 pitoane.
coechipierul a facut eforturi mari sa gaseasca linia pitoanelor.ai o senzatie stranie atunci cand te cateri in plin perete,pe intuneric.unghiul de lumina al frontalei este foarte mic insa te ajuta sa iesi din impas.
lungimea a saptea are zero pitoane si urmeaza creasta,ca si mersul pe o scara.atentie insa la boschetii cu niste tepi fantastici,care te pot arunca oricand in hau.iti pot prinde rucsacul sau te poti intepa.deci,grija,la pasajele finale.
Regruparea finala este pe o platforma cu arbori seculari iar la capatul de sus al platformei este o grota.
In stanga se defineste o brana cu o lungime de vreo suta de metri,brana discontinua,aeriana.
Atentie:nu coborati noaptea pe aceasta,mai bine faceti rapeluri.
Atentie si la rapeluri:nu coborati spre stanga,cum priviti haul,pentru ca este un canion gen Albisoara Marelui V,insa cu mult mai mic,ci faceti rapeluri spre dreapta haului.Trei copaci sunt prevazuti cu bucle de rapel,apoi se mai fac inca 2 rapeluri,gen boschetareala,panta se mai domoleste si putem merge pe picioarele proprii.
Traseul Panseluta l-am scos in cinci ore,de la patru treizeci,la noua treizeci,seara,apoi au urmat inca doua ore de rapeluri plus "boschetareala"plus mersul lin ,pe valcel.
Noaptea a tra o ploaie zdravana,dar ce bine ca am dormit in jeep.
Pe intai aprilie 2015 am urcat Magarusul(Pintenul),din Cheile Rasnoavelor,un grad de dificultate 2B,ce are 16 asigurari.La final se poate cobori pe traseul de retragere din padure,acesta fiind dispus cu cabluri ,la pasajele expuse haului.Cam atat pentru astazi.