O ZI GEROASA IN PARCUL NATURAL COMANA, 16 DECEMBRIE 2016

Sunt in statia de maxi-taxi,la "Eroii Revolutiei", zorile inca nu s-au ivit si este un frig de crapa pietrele.
Este vineri,16 decembrie 2016.
Astazi am avut o scapare:mi-am uitat manusile acasa, dar si folia de supravietuire si sacul de bivuac.
Am fost informat ca in timpul saptamanii microbuzele pleaca spre Comana la 06:45.
Dardai si ma gandesc ca daca nu mai vine maxi, voi face cale-ntoarsa.
De ce am plecat,totusi,spre P.N.C.?
Veti rade, insa o turista m-a intrebat daca merg la cules de macese,in zona,si-atunci mi-a venit ideea de a crea evenimentul cu strangerea de macese.
Dar,ca orice ghid grijuliu,m-am gandit ca trebuie sa cunosc toate zonele de pe langa P.N.C.,unde se afla macese.Boschetii astia de macese am observat ca se dezvolta mai ales in poieni deschise,luminoase,cu mult soare,si la marginea padurilor.La umbra,in padure,i-am observat extrem de rar,poate un fruct -doua,pe cate-un boschete pipernicit.
Domn Barbu si microbuzul de Comana sosesc cu o intarziere de 15 minute.
La caldura din microbuz dialogul pare sa se dezmorteasca.Soferii de pe maxi au inceput sa ma cunoasca.
Dialoghez cu domn Barbu,haiosul sofer de pe maxi Comana-Bucuresti.
La destinatie pare si mai frig,mai ales ca de data asta sunt cu 2 ore mai devreme ca de obicei.
Este cea mai friguroasa excursie de pana acuma,in Parcul Natural Comana.Sunt -10 grade.
Pornesc la drum cu speranta,ganduri bune si siguranta unui foarte bun cunoscator al tinutului.
Astazi sunt rege aici,regele singuratatii,al linistii si al misterului.
Urc strada in panta,Putul Sobarului,traversez viile comanenilor si gasesc un prim palc de macesi.Urmeaza si alte palcuri.Mai jos,in vale,este Gurbanul,un afluent al Neajlovului,ce formeaza o serie de lacuri,balti,mlastini.
Asta a fost tehnica noastra,a romanilor,de a-i cuceri pe otomani,de-a lungul veacurilor:sa-i bagam in balti,stufaris,paduri misterioase,pana crapa acolo ,si sa parjolim pamantul,sa nu mai gaseasca nimic de mancare.
Domn Barbu imi spune ca voi gasi mult porumbar si multe macese pe calea ferata dezafectata,Gradistea-Vlad Tepes-Comana.Ma ndrept catre acolo.Acuma,cu toate frunzele cazute,care formeaza o litiera,adica un strat protector pentru diferitele plante,se poate vedea foarte bine totul.Padurea este de-o nuditate desavarsita iarna,si doar cand vrea ea,isi acopera goliciunea cu un strat pur de omat.Se vad intimitati si ascunzisuri pe care ochiul liber nu le zarea in verdele viu al verii.
Descopar lacuri noi,balti noi.Pacat ca ele sunt bocna.Este un tinut auster,dar nu mort.Nimic nu este mort in paduri,niciodata.Padurea functioneaza acum la capacitati modeste,producand in continuare oxigen,liniste,echilibru,calm,visare si sperante.Traversez liniile ferate si urc dealul.Sunt undeva,intre Vlad Tepes si Comana,in rezervatia Padina Tatarului.
Acum,fara frunze,locurile se vad altfel.
Merg si la observatorul de vanatoare,pentru a lua o mica pauza de masa.Scurtez sederea aici pentru ca este foarte frig.
Ies din Padina Tatarului si am de facut un drum foarte lung pana in Valea Hotilor,acolo unde s-ar mai afla ceva palcuri de macese.
Intre timp,imi vine ideea de a iesi din marcajul turistic cruce albastra,si asa foarte rar,si de a explora noi locuri ale Vaii Hotilor.Aici este un deal destul de inalt,pentru o zona de campie.Ma pierd in acest labirint dar nu imi pierd cumpatul.
Incep sa caut o varianta de iesire.Este ora 14 si la ora 16:30 am microbuz spre Bucuresti.
Caut orice alternativa de iesire din "capcana".De pe deal intrezaresc Gostinari si un brat al Neajlovului.
Uimitor,coborarea acestui deal este foarte abrupta,ceea ce nu-i rau,caci la multa zapada,aici as putea exersa opririle in piolet.
Incep sa alerg,si ,in sfarsit ,gasesc o cale de iesire din impas.
Ies pe malul Neajlovului si parca ma simt eliberat.Mi-am gasit si eu sa explorez jungla tocmai pe timp de iarna si ger.
Ma indrept spre Comana,si intru in pensiunea "Bujorul",unde beau o bine-meritata cafea calda.
Desi m-am pierdut si poate m-am si lasat pierdut,dar nu invins,am descoperit locuri misterioase,odata cu aceasta pierdere prin padure.
In plus, daca prin ianuarie-februarie vor veni zapezi mari,am toate sansele sa construiesc un iglu din zapada sau sa fac opriri in piolet,de pe dealul cu panta mai inclinata.