duminică, 28 decembrie 2014

EXCURSIE IN PADURILE DIN NORDUL BUCURESTIULUI,28 DECEMBRIE 2014

Ieri a fost o zi bogata in precipitatii.Incepand de dimineata ,de la sapte treizeci,de cand am iesit din casa si pana cand am ajuns inapoi,acasa,fleasca,pe la orele amiezii,am trecut de la o lapovita enervanta ,la viscol,apoi iarasi lapovita si ploaie.
Cu toate astea,eu si Dragos ne-am dus la capat actiunea de explorare a unor paduri romanesti din nordul Bucurestiului ,paduri ce au apartinut marilor Codrii ai Vlasiei.
Dragos mi-a fost un ghid foarte bun,dar in primul rand e prieten si-apoi ghid.Sigur pe el,Dragos stie atat  de bine padurile Vlasiei,incat n-ai nici o sansa sa te pierzi.
Prietenul a venit cu propunerea de a explora Padurile Tiganca,Runcu si Dascalu precum si satul semi-izolat Runcu.
Am reusit "inalta performanta"de a ajunge la tren inainte cu cinci minute de plecarea acestuia,la 7:47,si asta datorita soferului de taxi,caruia ii multumesc.Altfel,as fi mers cu un tren de ora noua...
Am avut o mica neintelegere cu nasul,creata de el,in sensul ca domnul nu pricepea de ce nu l-am cautat eu pe el.
Omul luase atatia bani fara bilet,in anii anteriori incat acuma nu mai credea ca mai exista si calatori ce vor sa cumpere bilet din tren.Culmea suspiciunii a atins cota maxima in momentul in care m-a intrebat:"mergeti doar pana la Caciulati?"
Raspunsul meu ar fi fost cam asa,dar mi-am impus o limita,pentru ca vroiam sa-mi pastrez linistea sufleteasca:
"as merge mai departe,pana-n Papua-Noua Guinee,dar cum nu ma lasa unii "de mai sus",ma multumesc si cu Gara Caciulati.Deocamdata..."
Mocanita a ajuns in gara sus-amintita la ora 8:38.Biletul pana aici a costat 5 lei.Probabil l-am enervat maxim pe nas,supunandu-l la niste eforturi considerabile in a-mi completa biletul cel verde si subtire ca o foaie de ceapa.
Am continuat spre est,pe prima linie ferata,sau printre linii,pret de un kilometru,speriati insa de posibila plecare a mocanitei.Dragos imi spuse ca mocanita asteapta noua minute o alta mocanita,care vine dinspre Urziceni,asa ca...
Asa ca noi am debusat in primul drum ce se intersecta cu calea ferata,mergand spre dreapta,cam tot vreun kilometru.Lapovita la greu si batea vantul tare.Am gasit un drum la stanga,marginit de un canal imputit,la dreapta,si de teren agricol,in partea opusa.Cam intr-o ora eram cam gata:luasem ceva apa,eram bine imbibat.Dar cand ai obiectivul conturat,mental si in fata ochilor,atunci chiar nu mai conteaza factorii exteriori.
 Aici,in Gara Caciulati.

 Ne indreptam spre A3.
 Suntem la baza A3 si vom urca un pod,cel pe care il vedeti in fotografia de jos.Acesta ne va scoate aproape de Padurea Tiganca.
 Imaginile urmatoare sunt cu A3,vazuta de pe podul respectiv.



 Odata depasit podul,ni se vede clar primul obiectiv de explorat:Padurea Tiganca.
 La-nceput dam de acest curs de apa,pe care il consideram un canal facut de mana omului impotriva hotilor de lemne.Bucuros sa aud asta,insa ne dam seama mai tarziu ca respectivul canal este insusi un foarte mic parau,Mostistea,care stopeaza natural hotii-carutasi de lemne!!

 De la gara pana aici am mers pe jos patru kilometri.Cautam stejarii seculari si gasim cativa.Ma ameteste practic sentimentul de traire al copacilor de sute de ani.Ne spunem cu voce tare:"oare cate au vazut astia la viata lor?!"



 Victoria din mocirla!


 Dragos imi spune ca e un canton al padurarului in aceasta padure si ca vom trece pe la el.Desumflare maxima:aici au ramas doar stupii de albine(e bine si asa) iar cantonul este parasit de multi ani.


 Continuam spre sud,spre Catunul Runcu si padurea cu acelasi nume.Prima padure pe care o vedeti in imaginea de mai jos este paticulara,dar se mentine bine.Exista si iubitori de natura,nu numai distrugatori de natura.


 Ajungem in satul Runcu,practic inconjurat ,in forma de "U",de trei paduri mari:Tiganca,Runcu si Dascalu.Satul are curent electric,de aceea am spus ca este semi-izolat.In rest,fara farmacie,butic,mall,cinema 3D,banci,bancomate.Aici se plantau pruni,la momentul sosirii noastre.Oamenii ne-au spus ca putem cumpara teren aici.Ah,ce ciuda mi-e.Casele astea vechi pot fi salvate.




 Dam un ocol satului.Desi avem surpriza placuta sa nu ne latre nici un caine,se ntampla fapta exact cand contemplam linistea:doi dulai,dezlegati,la poarta unei case.

 Am fotografiat 4 case foarte vechi,care au vreo suta de ani,fiecare,si care sunt parasite.Pot fi salvate,repet.









 Continuam cu Padurea Runcu,apoi ,iesind din ea,si indreptandu-ne spre Padurea Dascalu,zarim foarte multe caprioare.

 Suntem fleasca,e o umezeala groaznica,dar induram.Imi schimb sosetele in dugheana unui cioban,dar degeaba.Sunt fleasca,bocancii de vara sunt incarcati la greu cu apa.Mai avem de strabatut un kilometru pana in  comuna Dascalu,judetul Ilfov.Asteptam maxi-taxi.Intr-un sfert de ceas vine.Costa 4 lei pana la Bucuresti.Am mers pe jos 14 km.
 Pentru a va face o idee despre tinut,iata o "schita"



luni, 15 decembrie 2014

DRUMETIE MONTANA HIVERNALA IN MUNTII BAIULUI-13-14 DECEMBRIE 2014

Pe 13 decembrie 2014,sambata,am luat mocanita de 7:36 din Gara Basarab si am coborat in Azuga.
Totul a decurs dupa acelasi tipic,romanesc suta la suta:cozi la covrigi  de cu noaptea-n cap,trupuri agitate de navetisti imbracati majoritatea in aceiasi culoare(negru,desigur),nas care mi-a raspuns in "doi peri"ca daca nu-mi convine cat de frig e in compartiment,sa iau avionul si ca la primavara or sa dea cald,si,mai nou,reintalnirea cu unii colegi vechi de munte,cum ar fi Cristi Cuturescu,cu care am stat de vorba destul de mult si de bine,afland despre trasee alpine noi,urcate de amicul respectiv.
Colegii de la Floare de Colt au coborat fie in Sinaia,fie in Busteni,ramanand eu cu gandurile mele si cu un rucsac destul de voluminos.Am ales traseul urmator:Gara Azuga-Culmea Sorica(triunghi albastru),Culmea Urechea,apoi catre est,continuare pe piciorul de munte al varfului Cazacu,si coborare la stana din Petru.Stratul de zapada este in medie de 15-20 cm.In aceste conditii,dar si cu rucsac de 18 kg in spate,am parcurs zona marcata ,in circa 6 ore. In plan aveam stana din Orjogoaia,dar in conditiile in care mocanita efectueaza trei ore si un sfert pe 135 km,iar ziua este si foarte scurta, ramane pe alta data sa ajung la obiectiv.Pustietatea locurilor,urmele de lupi si de urs precum si zapada destul de mare pe Piciorul Cazacului,m-au facut sa-mi revizuiesc targetul.Mi-am spus clar ca pe intuneric nu inaintez nici doi metri.Am ajuns la fix in stana Petru,as putea spune si la propriu,dar si la figurat.La cinci dupa-amiaza eram acolo,plecand la 11 din Azuga.
Descrierea traseului,pe scurt:din gara Azuga am coborat prin pasaj,apoi am traversat DN-ul(atentie,e si pasarela),am mers catre sud vreo 200 metri,cum ar veni spre Busteni;am trecut pe langa un "monument comemorativ",pe stanga,apoi pe langa statia de autobuz.Poteca turistica incepe exact de la borna km cu "Bucuresti 135 km" si urca pe o panta lina,trecand pe langa o ciudatenie de constructie din piatra.In vreo 20 de minute ajung intr-o poiana in care se afla un foisor super,pentru dormit si privit.
De aici am facut doua ore si-un sfert pana in golul alpin.Marcajul este triunghi albastru iar drumul pitoresc,linistit si misterios este de o mie de ori mai frumos decat cel de pe Partia Sorica.




 Vedere cu Peretele Vaii Albe,Valea Costilei,Valea Galbinele.
 Si un pic din Morar...
 Caraimanul si melodia formatiei "Roza Vanturilor"...
 De la foisor observam si Valea Alba,centrul imaginii,dar si un pic din Blidul Uriasilor,ca o palnie uriasa sau triunghi,cu coltul in jos.
 E un loc foarte bun de studiat Bucegii!
 In foisor am mancat,la intoarcere ,si mai mi-am fiert din vinul ce mai ramasese de cu seara.Dan mi-a povestit ca a petrecut o noapte romantica aici,cu o draguta.Bravo lui!



 In padure,magica iarna isi intrase in drepturi:din falnicii brazi,aici mai inalti ca prin alte locuri,se scutura zapada cu un zgomot ca de rapaiala de ploaie.Adesea eram bombardat cu bucati mai mari sau mai mici de zapada si gheata.Alteori cadea o pudra fina,buna de fotografiat cu aparate mai profesioniste.

 Urcand in continuare pe Muchia Sorica,privelistea ne dezvaluie o noua perspectiva:Muntele Morarul,in dreapta,si Valea Cerbului,in centru.





                                                                                                                 
 Este o incantare sa stiu ca-i iarna.
 Iata si doi frati cu bratele ocrotind Azuga.

 Cam ostenit,mai iau cate o pauza scurta.De peste tot se aude rapaitul ghetii ce pica din toti copacii.


 Ies in sfarsit la golul alpin,de unde se vede culmea Urechea,si,in continuare,spre dreapta,varful Baiutul,1815 metri.

 Trec de releu si este tarziu,unu si jumatate.Inaintez greoi pe sub varful Urechea,aproximativ 1715 metri.




 Vanzolelala activitatii de ski si turism montan se termina cam pe la baza sudica a varfului Cazacu,acolo unde are loc o bifurcatie importanta:pe fata sud-estica a Cazacului,pe unde voi continua eu,se poate ajunge in vreo 5 ore,la Traiseni,dar numai pe timp de primavara-vara-toamna.
 Din adanca vale a Prislopului vin niste urme de lup,care merg exact catre stana din Petru.Buna treaba.Brusc,intru in panica,dau sa deschid poteca mai cu spor,dar zapada e mare.Este ora 16 si se lasa frigul.
 Aici este un izvor si vad ca apa nu a inghetat.Urmele de lup sunt peste tot.
 Varful Baiutul ,la ceasul inserarii de ora...patru ...
 Continui pe curba de nivel,pe sub piciorul Cazacului.

 Iata vastul picior de munte al Cazacului,pe sub care deschid urme.
 Animalele astea salbatice sunt foarte inteligente;ma iau dupa urmele lor,unde zapada este mai mica.
 Slava Tatalui si Fiului Sfantului Duh! Zaresc stana Petru,dar e inca la mama naibii!

 Se lasa inserarea peste Buceacul cel misterios iar eu merg acum si pe urme de urs.Tensiunea nervoasa creste,inima bate cu putere.

 Un soarece ma sperie ca naiba,caci s-a bagat intr-o punga de-a mea.Imi vine ideea de a-i da un miez mare de paine,inca o data cat corpul lui.Este super-hamesit,se apuca sa manance meticulos,deloc sfios de frontala mea.Dupa ce a mancat,s-a linistit,n-a mai venit la rucsac.
 Dimineata geroasa de decembrie,14,2014.Sunt teribil de obosit,ametit,infrigurat.Este pentru prima oara cand nu reusesc sa aprind un foc.Aici,in acest loc,am mai innoptat de 6 ori!,si mereu am facut cate un foc mare.Acuma,datorita umezelii si gerului,n-am mai reusit.Alta data..Peste noapte au fost -10 grade si m-am tot foit.Soarecele n-a mai iesit.Sper sa nu fi murit sau painea sa nu-l fi intoxicat cu e-uri.

 Ma doare groaznic in gat si imi prepar o cafea.Mananc niste miere,poate mi-o trece durerea de gat.Aiurea.Trebuie sa pornesc,dar o fac tarziu,la zece treizeci.
 Nu mai merg pe piciorul Cazacului,asta e decizia din dimineata aceasta,ci pe marea lui spinare,pe care o vedeti in imaginea de mai jos.Toata creasta asta am urcat-o intr-o ora treizeci ,cu urme de lupi.Simteam ca-nnebunesc,cu atatea urme.Si eu,care credeam ca....Noi,oamenii,nu stim multe despre animalele astea ale padurii.


 In saua inzapezita din centrul footgrafiei se afla stana din Petru,unde am innoptat.

 Varful Cazacu este cel mai impozant din imagine.
 In sfarsit,la 1762 metri,cat are varful.
 Cobor pe creasta "matematica",de data asta,spre Releu si Partia Sorica.Ma-ntalnesc cu o groaza de "floristi"si ne uram deja sarbatori fericite.Ma rog..
 La coborare fac o ora treizeci,deci exact cu o ora mai putin decat la urcare.

 Urc in foisor,loc unde fusese si amicul Alexe,cu turista de peste mari si tari..Fierb Karnobatul si ma gandesc ca daca tot n-a existat un alt eveniment important din august pana acuma,macar sa-l beau acuma.De ce ar trebui sa existe pana la urma,un moment anume?Mai ciugulesc ceva.Pana la gara mai fac 20 de minute,de la acest foisor.Mmm,a fost bun Karnobatu,o sa mai merg la bulgari,sa imi cumpar!!
 Trec prudent,pe pasarela.

In tren e aglomeratie si lumea butoneaza tehnica,dar mai sunt si fiinte umane cu care poti comunica,chiar si din priviri.Bine ca nu ne-am robotizat pe de-a-ntregul.O fata tot ii spune unui baiat ca vrea la munte,sa simta zapada adevarata.Baiatul ii vorbeste de pariuri sportive.Ma amuz copios si consemnez.
Calatoria continua si va continua tot cu mocanita.Aici se intampla lucruri interesante iar eu caut subiecte de scris.Pana atunci insa,voi manca o bomboana Scufita Rosie.Nu de alta,dar in mocanita am ratat-o,eu,lupul obosit de la munte ,si cu dureri in gat!!