marți, 17 martie 2015

WHITE-OUT PE VALEA MORARULUI,15 MARTIE 2015

In dimineata de 15 martie 2015 ma intalnesc cu Dinu si Florentina la Bucur Obor,apoi mergem si pe la Mihai acasa,in Voluntari.Intre timp vine si Robert cu Adita,asa ca echipa de munte este gata pentru noi aventuri.
Liderul maxim ,Marangoci,se cam holbeaza la mine pentru ora intarzierii mele.
Astazi s-au anuntat ninsori in munti iar de la distanta,inca din Ploiesti,se vede totul in alb,in marile altitudini.
Ajungem la 11 la Gura Diham si rugam un batranel sa ne faca o poza cu echipa.Doi oameni mai noi ,care au venit si data trecuta ,in Piatra Craiului,imi confirma o prezenta agreabila.Ei sunt Florentina si Robert.
Deja imi place "formatia"sau "formula"asta,cu Dinu,Florentina,Marangoci,Robert ,Adita ,si ultimul pe lista ,cu voia sau ne-voia Dvs.,subsemnatu',pentru ca mi se pare mie ca privim altfel muntii,nu cu ingamfare,si nu ca pe un teren de joaca.
Zapada ne ia in primire inca de pe drumul forestier care urca spre Cantonul Coltii Morarului.Pana acolo facem o ora si zece minute.La Canton zapada este mare,cam 30 cm,poate mai mult.
Ma echipez cu plasticii si cu parazapezile.Este o vreme inchisa,imi revin greu.
Pe la 13:30 suntem pe firul Vaii Morarului.Urme relativ bune ne conduc catre Poiana Morarului,si mai sus,pe vale.Este ceata.Ca niciodata,hornurile dinainte de prima caldare glaciara,sunt acoperite cu zapada.Totul este acoperit de un alb proaspat,si pe deasupra,ceata,care e atat de densa,incat orientarea e mai mult dupa instinct.
In cazul asta banuim ca am fi intrat pe Valcelul Morarului,dar nici vorba.Ne dam seama mult mai tarziu ca urmele ocolesc un perete,si tinem  directia lor,spre stanga,ca n-avem incotro.
Brusc,urmele dispar iar eu iau decizia sa urcam direct in sus,pe linia de cea mai mare panta.Dupa vreo 200 metri,panta se inclina mult,zapada e periculos de mare si ii spun lui Mihai ca trebuie sa coboram.Suntem cu totii de acord.White-out-ul ne-a facut la pene,nu vedem nimic.
Coborarea e banala,desi omatul e foarte mare si pufos.Imi place ca macar e curat,fara noroiul ala,caracteristic lunii mai,cand pe vai este un amestec de copaci cazuti,cu namol,zapada murdara,conuri de brad etc.
Ne-am gasit sa vorbim de nutritie,tocmai astazi,dar nici eu nu stiu de ce.Vorbim de parca am avea 86 de ani,despre cum sa mancam,ce boli sa prevenim,ce medicamente naturiste ne-ar fi recomandate.
Ehe,primavara e departe de muntii Bucegi.Pana o da coltii stancii si al ghioceilor,mai ne creste barba.
Pe la ora opt seara ajungem la masini,la Gura Diham.Echipa se mira,pentru ca am coboram devreme de pe munte!!
La Busteni mancam o ciorba de fasole gustoasa.
Excursia ne e umbrita de vestea disparitiei lui Alexandru Porancia,un tanar alpinist cazut in Fagaras.
Muntele ne avertizeaza mereu si mereu ca suntem biete fiinte umane si ca un loc la Nemurire este rezervat de fapt,Naturii.Noi,oamenii,suntem simpli pioni pe o tabla de sah a vietii.






















vineri, 13 martie 2015

PREZENTAREA EXPEDITIEI NANGA PARBAT,LA CASA SCHILLER,12 MARTIE 2015

Joi,12 martie 2015 a avut loc ,la Casa de Cultura "Friedrich Schiller",o alta prezentare a EXPEDITIEI NANGA PARBAT 2013.
Gazda prezentarii,maestrul de ceremonii,a fost nimeni altul decat Mihai Cernat,care aduna de vreo 4 ani incoace,crema turismului si alpinismului din tara noastra.Bravo lui,felicitari!
Mai vazusem prezentarea aceasta,pe data de 9 sau 12 decembrie 2013,dupa cate imi aduc aminte,la Amfiteatrul Ludovic Mrazek,de la Universitatea Bucuresti.Atunci venise foarte multa lume,dar este firesc pentru ca una este o Aula si alta,o incapere dintr-o casa de cultura.Oricum,aici,la Schiller,a fost full,toate locurile ocupate.
Pot sa spun despre alpinistii care au prezentat,Teofil Vlad si Marius Gane,ca fac parte dintr-o generatie care tace si face,in acest domeniu,nu se lauda,sunt modesti,vorbesc cu subiect si predicat si cu dictie,rar,asa,ca sa-i inteleaga tot boborul.Stiu ca Teo s-ar supara pe mine daca as spune ca generatiile foarte tinere de alpinisti sunt foarte infatuate.Un singur exemplu am sa dau:am trimis o singura data un comentariu de felicitari la o domnisoara care este foarte tare in alpinism,la momentul actual,dar nu mi-a raspuns,dand dovada de multa ingamfare.De atunci,nu i-am mai trimis nici un comentariu.Oricum,a raspunde cuiva,fie pe blog,fie pe email,tine de uzantele bunei cresteri.Noi,cei ce practicam sportul asta,inteleg ca suntem mai superiori fata de oamenii care se uita la Antene,insa dovedim superioritate daca suntem diplomati si educati,nu oameni din topor.
Messner spunea candva ca el e cunoscut si pentru alte lucruri,nu neaparat pentru alpinism(desi e hilar,pentru ca atunci cand zici Messner,zici optmiari)si  el a vrut de fapt sa spuna ca important e sa fi om,apoi alpinist.
Din fericire ,echipa constituita din Teofil Vlad,Marius Gane,Zsolt Torok,Aurel Salasan si Bruno Adamcek,e o echipa de oameni ai muntelui,dedicati deopotriva muntelui ,dar si familiei.Slava Domnului,pe ei familia i-a inteles,pe mine nu,cu sportul asta,asa incat acum suport consecintele unei singuratati.
Depinde si cu cine te bagi ,in viata...
Nu-mi ramane decat sa-i mai felicit inca o data,in scris,desi am facut-o personal,si la Schiller.














joi, 12 martie 2015

REZERVATIA BALTA NEAGRA,JUDETUL ILFOV,8 MARTIE 2015

Thibault Hock este un belgian cu care m-am imprietenit in urma cu cateva luni.El are o pagina pe facebook care se numeste Promenade Ilfovene ,dar si un blog.
Excursia din 8 martie 2015 a constat in vizitarea satelor Lipia si Balta Neagra si a lacului Balta Neagra,care se afla la nord de Bucuresti,la circa 60 km.
Balta Neagra face parte din aria protejata Natura 2000.Desi este o rezervatie,se arunca gunoaie,in cel mai pur mod romanesc cu putinta.Sa te fereasca Sfintii Parinti sa le spui satenilor de acolo sa nu mai arunce toate porcariile,ca te blesteama pe viata astia,sau poate nu scapi viu de acolo.
De aceea,eu si cu un amic,Dragos,cu care am fost la Balta Neagra in anul 2012,mai,ne-am propus sa adunam o parte din gunoaie,intr-o excursie cat se poate de proxima.
In dimineata de 8 martie m-am intalnit cu Dorli Giza,Thibault Hock,Gabriela Postolache,camarazi dintr-o tura anterioara prin paduri ,si am facut cunostinta cu noi amici de ture cum ar fi Luciana,Nicoleta ,frantuzoaica Virginie si profesorul de matematica,francezul Johann Cantebrou.
De la Piata Presei Libere am plecat cu maxi taxi 444,care costa 7 lei pana in Lipia.
Am observat ca satele astea mai au multe case traditionale cu pridvor si porti colorate in albastru sau verde.
Nu am vazut viloace de neam prost,ci case normale,unele mai vechi,altele moderne,dar placute privirii.
Curtile si gradinile sunt cochete,bine dichisite.Este spring time,ce naiba.
Vremea a fost senina ca zambetul dragutelor de doamne si domnisoare ,care au venit in excursie.
Viorelele si ghioceii dadeau de munca aparatelor foto,care mai de care mai DSLR-uri....
Am scos si eu sapuniera micuta si draguta,si am tras niscaiva cadre.DSLR-urile i-au tras un zambet ironic ,sapunierei mele,si au fugit ca niste ciute speriate,prin padure.
Padurea de aici se numeste Malu Rosu.
Balta Neagra ,lacul,are 0,32 km patrati sau 32 de hectare.Sper ca n-am spus vreo tampenie,sper sa fi transformat corect unitatile astea!
Pe malul misteriosului lac se afla ceva gunoaie,destul de urate ca aspect.Daca  ar fi trait Carl Gustav Jung,as fi dorit sa-mi trimita un email cu raspunsul la intrebare:"domnule Jung,de ce arunca romanii gunoaiele pe jos???"(poate si pe sus,mai stii).Mintea mea proasta imi depaseste imaginatia si raspunsul.Eu nu pricep nici pana in ziua de astazi de ce se arunca gunoaiele,in special in Natura ce ne oblojeste ca pe niste sugari.
Excursia a iesit din amorteala din clipa in care am scos din rucsac o lopata mica.Toti erau atintiti cu ochii spre mine.Devenisem ciudatul grupului.M-au intrebat fetele:"ce faci cu lopata aia??
Raspuns:"am devenit pseudo-agricultor,fac agricultura de bloc,si am nevoie de pamant pentru rasaduri.
Apoi am cules leurda si am mancat din ea vreo 3 zile.
Excursia s-a incheiat pe la ora  17 ,cand am luat din nou maxi-taxi,spre Bucuresti.
Thibault mi-a adus din Belgia niste beri facute de catre calugarii unor manastiri de acolo,foarte bune.
Excursiile lui sunt foarte odihnitoare,dupa 10 km parcursi prin paduri reusind sa adorm lemn,acasa.