luni, 30 mai 2016

PESTERA DE SMARALD,MUNTII BUCEGI,28 MAI 2016

Sambata,28 mai 2016,am traversat o parte din Pestera de Smarald din Muntii Bucegi.
Accesul la aceasta pestera este foarte greu iar aceasta pestera este tehnica,deci nu de plimbare.
Am efectuat numeroase spraituri si ramonaje,tehnica alpina folosita in alpinism.In plus,daca picai intr-un sifon,erai invartit ca o rufa in masina de spalat.
Cu forta naturii nu te joci.Noi,oamenii,ne credem grozavi,dar nu suntem.Iata ca muntele mi-a dat o imensa calitate:smerenia.Sa stii ca esti doar o biata particula in acest imens univers al Naturii,asta e un lucru foarte important pentru viata ta.
Am parcurs doar 4 kilometri din cei sapte,cat are aceasta pestera.Tin sa-i multumesc lui Marius Iliescu,care a parcurs pestera aceasta de 200 ori(asa a spus el)dar si lui Mihai B.,cu care realizez ture alpine resusite,de vreun an incoace.Este simplu:mergi cu oameni care se manegeriaza bine,si ai sa vezi cat castigi.
Cu cat mergi cu oameni foarte buni intr-un domeniu,si tu devii foarte bun.
Vreau sa spun ca a fost o experienta unica,in viata mea,pentru ca,pana acuma,n -am mai parcurs niciodata vreo pestera.Nu ma integeti gresit,pesteri de genul Pestera Muierii,le-am vizitat de cand aveam 5 ani.
Nu ma refer aici la pesteri amenajate,ci la pesteri tehnice,unde ai nevoie de experienta mare de munte si chiar de alpinism.
Cei 4 kilometri dus-intors de labirint intortocheat m-au cam epuizat.Cand am vazut lumina soarelui mi s-a parut ca am revenit la un paradis pierdut.Asta nu inseamna ca am fost claustrofob.Dimpotriva,cu rabdare,atentie si calm,am trecut niste pasaje de catare in pestera,la limita caderii.La unele intreruperi de ppanta,din pestera,unde practic n-aveai nici o priza,mai m-a ajutat si Marius Iliescu,expert in asa ceva,in pesteri,adica.
Cred ca ,datorita prietenului Mihai B.,am facut ceva ce greu se va repeta.
Iata si fotografiile din Pestera de Smarald
































luni, 23 mai 2016

DRUMETIE PRIN CHEILE ZANOAGEI SI CHEILE ORZEI,MUNTII BUCEGI,21 MAI 2016

Sambata ,21 mai 2016,am realizat o drumetie superba in Muntii Bucegi,pornind din Sinaia, pe Drumul Judetean 71,care ajunge in Saua Dichiu,la aproximativ 1600 metri altitudine,apoi acest drum continua spre Pestera,Bolboci si Piatra Arsa.
Partenerii mei de drumetie au fost pe sufletul meu.
Laurentiu a lasat masina in apropierea campingului de la Zanoaga.Daca vreti sa stati peste noapte aici,cazarea este 50 de lei,la casute, sau cu cortul,15 lei de cort.Au si site,si acolo veti gasi mai multe detalii.
Vremea a fost foarte buna,comparand cu ultimele 3 saptamani,instabile.Ne-a plouat spre finalul excursiei,dar vreo 10 minute.
Iata si traseul turistic propus:Cheile Zanoagei-Lac Scropoasa-Cheile Orzei si retur.Drumetia,lejera,a durat 6 ore,cu un mers lent,fara graba.Cheile Zanoagei au marcaj cruce albastra si poteca merge mai mult pe malul drept,cum venim dinspre campingul Zanoaga.O impresie personala despre aceste chei ar fi ca nu sunt asa impresionante ca si Cheile Orzei,ai caror pereti se apropie foarte mult.In privinta apei nu va faceti griji,ele sunt peste tot,si foarte curate.Surpriza placuta a fost lipsa peturilor.Aici vin foarte putini turisti.
Un alt obiectiv turistic demn de luat in considerare este si Cascada 7 Izvoare,a carei apa se spune ca ar fi cea mai pura din toata Europa.Dupa ce am iesit din cheile Zanoagei,vom fi intampinati pe dreapta de o cabana veche,in fata ,de Lacul Scropoasa iar in stanga ,de niste gospodarii.Este un drum de masina,pe stanga.Megem pe el vreo suta de metri si pe partea stanga dam de faimoasa cascada,la capatul careia este o cabanuta.
De-aici ne vom intoarce catre lacul Scropoasa,apoi vom urma in continuare marcajul cruce albastra,care ocoleste lacul,pe partea dreapta a sensului de mers catre Cheile Orzei.Ajungem la un pod de unde observam barajul dinspre Cheile Orzei.Pe dreapta este o arcada imensa care se aseamana foarte mult cu intrarea in Pestera Ponicova,dinspre Dunare.
Traversam podul ,la stanga,apoi marcajul se strecoara printr-o frumoasa padure de foioase ,urcand bland.
Dintr-o sa incepem sa coboram,pastrand acelasi marcaj,cruce albastra.Acesta debuseaza intr-un fir de apa involburat.Podul este rupt si vom trece prin apa, descaltandu-ne de bocanci.
De-aici incep in amonte Cheile Orzei,dar pe o potecuta nemarcata,care se strecoara printre arbori si arbusti,dar si stancarii,pe partea stanga a urcusului.Se poate merge si pe fir,caci apa este la un moment dat captata printr-o ditamai conducta.
La un pasaj expus il ajut pe Laurentiu.Debusam in fir si incepem sa urcam pe podete vechi din lemn.Pe unele se aluneca zdravan.Peretii se apropie din ce in ce mai mult si sunt foarte inalti.Este chiar spectaculos,este un fel de Camino del Rey aici,dar foarte scurt.
Ne intoarcem pe unde am venit si il ajut din nou pe Laurentiu la acel pasaj expus haului.
Traversam din nou apa,descaltandu-ne.Urcam coama muntelui,cea marcata cu cruce albastra,apoi o coboram.Ploua foarte slab,,dar cu lacul Scropoasa,gastele care inoata si padurea care inconjura lacul,poate sa ploua cat o vrea Domnul.La orele 16:30 suntem la masina lui Laurentiu.Mancam niste mici la popasul"Cernica".O ducem pe A.la Breaza,apoi ne indreptam spre Bucuresti.
Acest traseu,prin Cheile Orzei,il am in minte de vreo 10 ani.Trebuie sa se gaseasca oamenii potriviti pentru locurile potrivite.De obicei,am observat ca cine ma iubeste si/sau are incredere in mine si in turele mele,ma urmeaza.Restul e can-can...