Expeditii alpine in tian-shan-kargastan 2006

Am plecat pe data de 23 iulie 2006 din bucuresti,autogara toros,la o statie de autogara filaret.

eram 3 persoane pentru expeditie,insa ne-au condus la autocar parintii nostrii.

eu plecam pentru prima data in viata asa de departe,in asia centrala,dar bogdan bacescu,care avea 36 de ani atunci,fusese in multe locuri din lume.de-asemenea,cristi serban,fusese in kargastan de 2 ori.cei de la toros ne-au sponsorizat cu un transport de fiecare.pana in istanbul am facut 14 ore,cu opriri pentru pranz in bulgaria si evident ,la granite.

am ajuns la istanbul la ora sapte dimineata.pentru mine,sosirea in orasul acesta atragator nu mai era o noutate.eu ma aflam aici pentru a treia oara.istanbul ma va fascina intotdeauna cu strazile lui in panta ,cu pisicile lui rasfatate,aflate la fiece colt de strada,cu srtigatul de jale al muezinilor care il cheama pe credinciosul intru allah la rugaciune si cu multe alte lucruri.

cristi cauta bere,dar vai era prea devreme,caci la ei berea e prohibitiva pana la ora doua dupa -amiaza,eu cautam sa mananc la o lokanta si bogdan vroia sa ne plimbam hai-hui.pana la urma fiecaruia i s-au implinit dorintele si am vizitat ,asa,la intamplare,diverse locuri cum ar fi turnul galata,construit la 1262 de genovezi.

era foarte cald si uite asa ne-am plimbat noua ore,caci la ora 16:00 decola avionul din kemal ataturk.inca o premiera pentru mine :zburam pentru prima oara si daca stiam cum o sa fie ,preferam sa merg cu trenul pana la bishkek,dar as fi facut vreo opt zile!!!!

aeroportul acesta mi s-a parut o imensitate si m-a impresionat!

daca nu ar fi fost bogdan ca imi spuna la tot pasul ce sa fac,m-as fi facut de ras si cu siguranta ca as fi pierdut si avionul.

cand am intrat in boeingul 737-800,am simtit ca ma aflu intr-o alta dimensiune si ca ceva dubios o sa se intample.

cand a decolat pe pista,cu trepidatiile acelea ,am inceput sa tremur de spaima.cristi radea de mama focului iar eu imbratisasem o revista si si stateam incordat.ce sa mai spun cand avionul a facut un viraj,am simtit ca ma sfarsesc.dupa ce lucrurile se mai linistira,stewardesele intepate au venit cu mancare,buna as zice si binenteles,cu ceea ce ii placea lui serban cel mai mult,adica berea!!

i-am dat-o si pe a mea numai sa nu vars.dupa cinci ore de zbor lin,fara incidente,am aterizat in bishkek,capitala kargaziei.