luni, 11 iulie 2016

CATARARE IN PIATRA MARE,PRAPASTIA URSULUI,10 IULIE 2016

Duminica,10 iulie 2016,am fost la catarare in Masivul Piatra Mare,la Prapastia Ursului.
Vremea buna si participantii relaxati m-au facut sa ma catar asa cum o faceam odinioara,adica cu placere pura,entuziasm si mare dorinta de a progresa.
Mi-am amintit si pasajele din Hornul Crenelat si dorinta mea ar fi fost sa urc aici un copil de opt ani.S-ar parea ca deocamdata e prea greu Hornul Crenelat,pentru un pusti de opt anisori,dar va trebui sa lucrez cu el,in alte locuri.
Hornul Crenelat este un horn inalt ,cu peretii foarte apropiati,cam la un metru,jumatate de metru,unul de celalalt.Se poate exersa foarte bine tehnica ramonajului.Sunt 3 pitoane in horn,dar se poate regrupa si dupa niste bolovani incastrati in horn.Gradul hornului este 2A,dar parerea mea este ca are supracotatie.
Hornul are forma de "L".Mi se pare totusi interesant,prin misterul pe care ti-l da.Am mai vazut si un spit,spre finalul hornului.Cand iesi din el,mai urci o fata stancoasa de 3 metri,cu prize zdravene.Apoi urmeaza o coborare relaxanta ,prin padure.Durata de parcurgere a Hornului Crenelat este de aproximativ 45 de minute,pentru 2 participanti.
Cum ajungem la Prapastia Ursului?
Punctul de plecare este Dambu Morii,dar pana  aici mergem pe jos,pe DN, de la gara Timisul de Jos.
Din Brasov ar fi niste curse locale,pana in mica asezare,dar nu cunosc orarul acestora.
De la Dambul Morii pornim pe drum drept,pietruit,trecand pe langa mici locatii de afaceri,cum ar fi Kurtoss Kolak sau cafea.Cafeaua cica ar fi foarte buna,aspect confirmat de partenerii mei,ieri..O cafea la inceput de drumetie merita,sa nu fie totusi prea cald afara.Ar merge un ceai aromat,cu lamaie,pe caldurile astea.
Drumul are un urcus abia perceptibil,pe banda galbena.Locurile sunt bogate cu verdele padurii dar si cu ape si cascade mici,dar spectaculoase.Lumea este foarte multa aici,in special in week-end.
Copiii se dau in tiroliene de lungime mica iar cei mai mari se dau pe tiroliana cea lunga.Aici ,in zona tirolienelor,este zarva mare.Nu-mi place.
Trecem rapid de ciurdele de oameni veniti la distractie,urmand potecuta marcata cu banda galbena.
Traseul urmat traverseaza 3 podete din lemn.De la ultimul podet,inainte cu vreo 10 minute de a intra in Canionul Sapte Scari,urmam stanga un drumeag marcat cu triunghi albastru.El ne va conduce la Prapastia Ursului,si mai sus,spre cota maxima,Piatra Mare,1844 metri.
La peretii de la Prapastia Ursului exista 2 izvorase.Dar si niste flori mari si galbene,usor confundate cu arnica montana.
Prima ascensiune o realizez cu noul coechipier,Silviu,din Brasov,in Hornul Crenelat.E o mare placere,dificil de descris in cuvinte,sa imi aduc aminte de excursiile din trecut.Chiar daca nostalgia este un sentiment pur uman,ce te zdrobeste sufleteste,ea iti da tonul amintirilor.Nostalgia este elixirul trecutului.
In traseele de-aici am fost cu foste iubite,foste neveste,prieteni ce nu mai exista(nici fizic nici moral) sau prieteni ce mai exista.
Am catarat in traseul Lorand si Raluca,foarte dificil,o fata cam "spalata",desi cu ceva prize,dar cam distantate.
Am rapelat pe un singur fir,folosind in sfarsit,nodul Machard.Coarda se deruleaza foarte rapid,pe un singur fir,si pe opt,si e bine sa-ti iei niste masuri de precautie.Nodul Machard,pus pe coarda,poate frana sau incetini coborarea.El se face din cordelina statica sau pur si simplu,dintr-o bucla neechipata,gen "anou".
Am mai escaladat prima lungime de coarda din Creasta Frumoasa.S-au mai schimbat lucrurile si la acest traseu,in sensul ca s-au spituit variante de "Creasta Frumoasa",cu mult mai grele.Iata,cetateni,cum mai trec anii,sunt intr-un perpetuum mobile uimitor.
Am plecat foarte tarziu spre Darste,acolo unde ne-au lasat,pe mine si pe Gabi Tudorie,cei doi din Brasov.
Am luat mocanita de 19:43,care ne-a lasat in Ploiesti Vest la 22:06.Cand am crezut ca mai aveam posibilitatea sa ajungem acasa normal,CFR-ul blestemata fie-ii soarta,ne-a dat vestea,ne-a lovit cu leuca in moalele capului:trenul interregio de la Cluj intarzie 30 de minute.Am ajuns foarte tarziu acasa,dar satisfacut de aerul curat,de catararea practicata,sfidand mizeria,imputiciunea si jegul unui cartier pe nume Drumul Taberii,odinioara unul dintre cele mai dorite si frumoase.

























Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu