DRUMETIE MONTANA IN MASIVUL PIATRA MARE,CANIONUL TAMINA,25 IUNIE 2016

Sambata ,25 iunie 2016,m-am intalnit la metrou "Stefan cel Mare"cu doi coechipieri noi,si spun cu toata convingerea,si cei mai dragi sufletului meu,la momentul prezent.Caci ce mai pot face decat sa-mi traiesc prezentul,tinand cont insa si de trecut.
A,mamica,si V,fiul,ma asteptau cuminti in masina.Am venit la aceasta intalnire cu dorinta de a fi un profesionist in domeniul montan,dar si in domeniul vietii.A stii sa comunici cu un copil de 8 ani este un lucru foarte mare.Trebuia si trebuie sa dau dovada de profesionalism in privinta excursiilor pentru ca nu am degeaba 30 de ani de munte,in spate,plus o scoala superioara de lideri montani,pe care o parcurg.
Traseul propus a fost de a urca de la halta Timisul de Sus,catre canionul Tamina ,apoi spre varful Piatra Mare.
Acest traseu turistic marcat cu banda albastra il mai parcursesem cu "domn profesor",in iarna lui 2013,proaspat intors din semetul Caucaz.Panta care porneste de la cabana particulara,spre varf,ne-a luat foarte mult timp atunci,mai ales ca era zapada ,dar acum povestea s-a repetat.Desi nu are hauri ,nici cabluri,nici pasaje expuse,panta aceea de pamant este foarte inclinata si da batai de cap si unui adult.Noroc ca ne-am oprit,in cele din urma,propunand coborarea.Nu am vrut sa-l supun pe micutul V.la eforturi considerabile,mai ales ca pe viitor vreau sa-l invat multe chestii legate de munte si Comana.Asa ca,intr-un fel,trebuie atras cu trasee scurte,dinamice si usurele.
Cel mai mult i-a placut lui V.prin canionul Tamina,mai ales ca noi l-am coborat.L-am asigurat intr-o coarda de 10,2 mm,si dupa brau i-am pus un anou prevazut cu o carabiniera cu filet.Intre noi doi era cam un metru jumate.Prima scara a canionului este mai inalta si mai inclinata.Dar era si un pasaj cu o marmita,in care apa depasea glezna.E,un pic de aventura nu strica.Sper ca mamicai i-a placut pe aici si mai sper ca o sa mai imi acorde incredere.La coborare ,V.dorea sa il alerg si am luat locul unui urs care il fugarea.Copiii sunt foarte jucausi,stiu ce le place,ce le face lor placere.Desi V.tot vroia sa-l fugaresc,am zis sa mai prelungesc clipa,cat o eternitate,de s-ar fi putut,ca sa ii simt si sa ii vad,pe amandoi.La despartire a fost groaznic pentru mine,caci se pare ca-i voi mai reintalni abia peste o luna.Am plecat cu o speranta in suflet,in drumul meu spre gara Azuga.Imi veneau foarte multe intrebari in cap,un amalgam de sentimente,in care iubirea guverna totul.Imi spuneam ca poate n-am fost asa de bun in ziua respectiva,ca ceva am gresit.Ma bucur foarte mult ca traiesc,si nu doar exist,ca toate sentimentele,fricile,temerile,iubirile astea,fac parte din existenta mea.
Astept o noua intalnire!