CALDARUSANI SI SITARU,28 MAI 2012

La 40 km nord de Bucuresti se afla cateva obiective turistice demne de luat in seama.
In data de 28 mai 2012 ne-am propus sa vizitam Manastirea Caldarusani si imprejurimile sale precum si Manastirea Balamuci sau Sitaru.
In drumul nostru catre manastirile sus-mentionate,trecem prin Moara Vlasiei,de unde putem cumpara o lipie gustoasa,asemanatoare cu cea de la Comarnic.
Exista cel putin 2 alternative de a ajunge la Caldarusani:
1.mergem pe DN1 iar la Balotesti facem dreapta,trecem prin Caciulati,intersectam viitoarea autostrada Bucuresti-Ploiesti,apoi ajungem in Moara Vlasiei;
2.iesim din capitala prin cartierul Colentina ,apoi continuam prin Voluntari-Stefanestii de Jos-Dascalu-Moara Vlasiei-Caldarusani.
Pentru aceia care nu au masina,exista maxi-taxi cu plecari fie din parcul dinspre Piata Presei,fie de la capatul tramvaielor 55,14,Pantelimon,Cora.
In circa 50 de minute vom ajunge la Manastirea Caldarusani.
Aceasta manastire a fost construita de Matei Basarab intre anii 1636-1637,pe locul unui fost schit,intr-o peninsula inconjurata de apa lacului Caldarusani.
In timpul domniei lui Alexandru Ipsilanti,manastirea este consolidata de catre arhimandritul Filaret,intre anii 1775-1778.
Manastirea se dezvolta armonios cu ajutorul unor oameni de valoare precum Sfantul Grigorie Dascalul,cel care a format aici o scoala de calugari,dupa modelul athonit,sau Nicolae Grigorescu,care,intre ani anii 1854-1856,picteaza cateva icoane.
Noi am gasit aici o atmosfera relativ incordata a calugarilor intrucat in 2010 s-a intamplat un caz nefericit,nedemn de un asemenea locas,asupra caruia nu vreau sa ma opresc.
Am intrebat un calugar daca se tine vinerea Sfantu Maslu,adica mirungerea,slujba religioasa foarte sanatoasa pentru un crestin-ortodox,dar mi-a raspuns ca,din cauza acelui fapt,nu se mai tine slujba aceasta.
Nu mi se pare corect ca,din cauza unui om,sa nu mai tii o slujba,dar nici atitudinea credinciosilor nu este corecta,aceastia aruncand de fapt primii cu piatra,in sensul biblic,in Manastirea Caldarusani,punand stigmatul asupra tuturor calugarilor.
Oricum,cine este un veritabil credincios,si cu un oarecare echilibru,va continua sa vina aici,datorita linistei locului,aurei Manastirii si a codrilor din imprejurimi.
Manastirea este compusa din :Biserica Manastirii,din centru,chiliile,trei corpuri laterale,zidul Manastirii,Biserica din cimitir,aclo unde este inmormantat Sofian Boghiu,turnul clopottnita.
Nu gasesc cuvinte pentru interiorul Bisericii,este mult prea fascinanta incat te atrage din prima,nu are cum sa nu-ti placa.
Daca de la Moara Vlasiei am cumparat o lipie foarte buna,de aici,din libraria Manastirii,am luat una din cartile lui Savatie Bastovoi,scriitor si ieromonah la o manastire din nordul Moldovei.
Cartea se intituleaza "Cand pietrele vorbesc"si se refera,in ,linii mari ,la relatia mirean,crestin ortodox-Biserica,care nu intotdeauna nu e una dintre cele mai bune.
Voi cita un scurt fragment:"traiti ca oameni liberi-indeamna Apostolul Petru-,dar nu ca si cu ati avea libertatea drept acoperamant al rautatii".
Pentru ca excursia noastra sa capete mister si aventura,ne vom indrepta spre nord,nord-est,intrand in Codrii Vlasiei,aici avand denumirea de Codrii Caldarusanilor.Ghid in toata aceasta excursie a fost Dragos,un amic pe care l-am cunoscut in urma cu 2 ani,pe un site cu fotografii de calatorii,corespondent(site-ul)cu google earth.
Pot spune ca Dragos s-a descurcat de minune,avand o harta,o busola si simtul omului care mai fusese deja.
Noi am traversat podul peste lacul Caldarusani,care are o lungime de 4,5 km,si am facut dreapta,trecand pe langa niste sere.Am intrat pe acolo in padurea plina de mister,si,ca aventura sa fie completa,ne-a taiat calea un ditamai porcul mistret.
Am vazut si caprioare si foarte multe pasari.
Datorita ploilor abundente din ultimele zile,apa era,in padure ,foarte mare,ajungandu-ti pana la glezna.Am avut inspiratie cu parazapezile,dar tot nu a fost de-ajuns pentru ca iarba mare si uda ne-a facut fleasca pe pantaloni.
Desi se anunta o zi foarte urata,si teoretic,dar si practic,nu a plouat decat o jumatate de ora,la inceputul excursiei.
Pentru mine,revelatia excursiei a fost Balta Neagra,la care nici domnu'ghid nu ajunsese vreodata.
Balta Neagra este un habitat umed,cu tot felul de specii de plante ,pasari,animale.
Aici am vazut nuferi,stanjenel salbatec,dar si lipitori,multe broaste,pasari.Zona e plina de caras,aici avand mare nevoie de o barca pneumatica,pentru pescarul impatimit,dar si pentru exploratorul de ocazie,amator,cum sunt eu,de exemplu.
M-a fascinat linistea ,in sensul ca vine putina lume,si sper ca acest loc sa nu se transforme intr-o noua Comana.
Ce-i drept,accesul e anevoios iar pentru cei carora mersul pe jos e o povara,va fi dificil de ajuns.
Balta Neagra ar fi un lac de cercetat chiar si de oritologi,herpetologi,daca nu cumva chiar au facut acest lucru.
Noi ne-am indreptat apoi spre sud-est,iesind la Cantonul padurarului.
Acolo ne-a fugarit un taur,asa,ca sa ne mai dezmorteasca un pic.
Ciupercile erau foarte multe,in general comestibile(asa zicea Dragos,eu nu le cunosc).
De-alfel,nu recomand ,atata timp cat nu sunt sigur,pe speciile de ciuperci.
Chiar daca stiu un soi,doua,tot nu le culeg.
Am mai trecut pe langa o balta cu foarte mult salcam,apoi am dat de o imensa poiana(aveam sa aflam mai tarziu ca apartine Manastirii Sitaru sau Balamuci)si am iesit la un drum.Dar nu stiam sigur unde ne aflam,insa Providenta ne-a suras:au aparut niste oameni,care veneau cu o Solenza ,din localitatea Sitaru.Tatal si fiul ne-au aratat pe harta noastra unde ne aflam.Multumindu-le ,am plecat mai departe,spre Manastirea Balamuci,sau Sitaru.
O alta revelatie:o manastire aflata in padure;cred ca numai in acest spatiu balcanic mai putem intalni astfel de locasuri de cult,in paduri.
Mnastirea Sitaru are hramul Sfantul Nicolae"(6 decembrie) si este ctitorita de Papa Greceanu si sotia sa,in anul 1631,refacuta in 1752 de catre egumenul Antim al Manastirii Sarindar.Pictura este din 1725,in fresca.
Am observat stilul brancovenesc,cu arcade trilobate si logii venetiene.
Noi ne-am intors pe acelasi drum ,pe marginea caruia era plin de maci,albastrele,paralute.
Am ajuns din nou la Caldarusani si ,de-a lungul lacului,am adunat musetel.
La intoarcere am vazut un grup de pelerini care tocmai plecau cu un autocar.
Excursia aceasta in circuit,ne-a luat sase ore jumate.