VALEA COMORILOR,FIRUL DIN MIJLOC-18 IANUARIE 2014

Prima vale alpina din anul 2014,pe care am urcat-o,se numeste Valea Comorilor,Firul din mijloc.
Valea Comorilor face parte din abruptul Jepilor Mici,Muntii Bucegi,si are gradul de dificultate 1B.
Din gara Busteni ne indreptam spre stanga,pe langa soseaua nationala ,trecem de Primaria Busteni,Hotel Caraiman si parcul orasului,apoi ne inscriem pe Strada Telecabinei,trecand pe langa sala de sport,un mic parc si Hotel Silva.Peisajul este dominat de Varfurile Claia Mare-1853 metri,in stanga,Claita,in dreapta si de abruptul sud-estic Caraiman.Ceva mai sus de telecabina se desfasoara doua trasee turistice:primul este marcat cu cruce albastra si duce pe Valea Jepilor,la cabana Caraiman,iar cel de-al doilea ,urmat la stanga,ne conduce catre Poteca Urlatorilor,sau Schiel,ajungand la Casa Naturalistilor sau Cantonul Jepi,marcajul fiind triunghi albastru.
Echipa din data de 18 ianuarie 2014 a fost alcatuita din Catalin Arseni si Ciprian Teodorescu,dar i s-a alaturat ulterior si un necunoscut ,pe numele sau Florin Matei ,din Rasnov.
Vremea a fost de toamna ,temperatura maxima pe Valea Comorilor ajungand la +7 grade maxima si -1 grad Celsius,minima,dar asta la 2000 de metri.
Eu si cu Catalin am urcat pe Poteca Urlatorilor,marcata cu triunghi albastru,asa cum am spus.Dupa aproximativ 10 minute am ajuns in locul unde poteca se bifurca:marcajul punct rosu merge spre Cascada Urlatoarea iar triunghiul albastru urca in serpentine largi.Noi continuam pe marcajul cu triunghi albastru si in 5 minute ajungem in dreptul Vaii Seci a Clailor.Trecem de aceasta vale,mentinandu-ne inca pe marcaj.
Dupa 15 minute de urcus domol traversam un mic podet,acuma rupt la jumatate.Dupa coborarea lui intram in talvegul Vaii Comorilor.
Practic,reperul important de intrare in vale este acest podet.
Urcam niste praguri scurte,uscate,cu prize bune.
Pe vale vin din urma doi tineri.Ne salutam.Apare un altul,care se uita cum urcam pragurile de stanca.
Se decide sa mearga cu noi.Facem cunostinta din mers;il cheama Forin Matei,are 38 de ani si este din Rasnov.Acuma este cabanier la Cabana Belvedere.
Nu mi-am dat seama ca Florin nu are materiale alpine la el,adica piolet,coltari etc.Eu am crezut ca e un alpinist solitar ce doreste sa urce cu noi.Nimic rau,chiar sunt deschis sa cunosc oamenii noi cu care sa merg pe munte.
El a crezut ca noi doream sa urcam pe o scurtatura ,ca sa iesim in Platoul Bucegilor.Nu stia vaile,habar nu avea ca urmeaza praguri de trecut,si  gheata cu zapada.
Noi am rezolvat totul din zbor,analizand la rece situatia.Aveam patru pioleti la noi,dar doua perechi de coltari,normal.Pana pe Platou am gasit rapid solutii ca sa-l scoatem in siguranta pe Florin.Ne-am asumat totusi raspunderea.
Acest ianuarie 2014 mi se pare cel mai bizar,de cand merg eu pe munte.In primul rand,toate saritorile mari de pe aceasta vale le-am trecut la catarare de vara-toamna,fara pic de zapada.Valea porneste de pe la 1200 metri si ajunge la 2040 metri,dar abia de la 1700 metri este un strat de zapada,as zice mai mult cu gheata.
In al doilea rand,sa mergi doar cu un polar subtire si sa-ti fie cald cu caciula,intr-o asemenea vagauna,in ianuarie,iar mi se pare anormal.
Dupa primele 2 praguri trecute lejer,valea se deschide si mergem pe bolovani si copacei cazuti.Dupa vreo suta de metri apare pe stanga ,o vale ingusta iar pe dreapta o alta vale.Noi mergem pe cea din dreapta. Dam de o saritoare cu 2 bolovani ce bareaza iesirea;intre ei se afla un bustean de vreo 2 metri,subtirel.
Ii prindem pe cei 2 baieti ,din urma,caci se chinuie la aceasta saritoare.
Noi ne bagam prin stanga,pe traversee;se pare ca al meu amic Cata are mania traverseelor,dar culmea e ca si trece greoi astfel de pasaje.Ma iau dupa el.La traversee este intr-adevar mai greu decat pe saritori.Expunerea spre gol este mai mare si cu rucsac greu cum e al meu,de pilda,e periculos.
Rasuflam toti trei,usurati  ca am mai scapat de-un hop.Tinereii o iau rapid inainte,pe vale.
Urmeaza o mica saritoare cu "fereastra",trecand prin aceasta.Deliciul abruptului de vai din Masivul Bucegi sunt si aceste "ferestre"in stanca,sau "portite" ,mai rar intalnite in alte masive montane din Romania.
Valea se mentine in continuare uscata,pe ea gasind doar bolovani,frunze si lemne uscate.
Urmeaza o saritoare gen horn,inalta de vreo 20 de metri.La jumatatea acestui horn este o mica platforma.Prima parte a horului am ocolit-o pe fete de stanca,cam friabile,iesind la dreapta,pe platforma mica.Calvarul trasului de rucsaci a facut parte din joc.
Se pare ca rucsacul ATTA nu prea e testat in halul asta,inainte de fabricatie.Cam asa ar trebui incercat,zic eu. Are slabiciuni mari,acest brand de rucsac.Trage-l pe o saritoare si incepe sa paraie din toate incheieturile.
Am regrupat la platforma,au venit rucsacii,nu singuri,bine-inteles,si au venit si co-echipierii.
In partea a doua a hornului am facut ramonaj,pe peretele rece din dreapta,stand cu spatele,iar cu mainile,in stanga,impingand in muschiul umed de pe stanca.O reala placere! In plus,am imbratisat si un ditamai busteanul,iesind deasupra hornului.Aici rucsacul Atta a avut parte de o testare ca la carte,facand cunostinta cu busteanul cioturos,cu muschiul umed si cu peretii uzi.Ma ajutat sa-l trag,pe rucsac,amicul nou intrat in echipa,Florin.
Un piton cam subtirel,cam firav,mi-a inlesnit asigurarea coechipierilor.
Vremea se mentinea foarte buna.Aveam senzatia ca trecusem de septembrie si ne aflam intr-un octombrie tarziu.Cand colo,ne aflam la jumatea lui ianuarie!!
Valea se deschide din nou si dam de o saritoare cu fereastra,cu un bolovan urias blocand trecerea.Dar pe sub el am trecut,prin acea "fereastra".
Urmeaza o noua bifurcatie:firul din dreapta este al Vaii Comorile Claii  iar cel din stanga,este al Comorilor din Mijloc.Locul denumit "La izvor" era acuma format de o mica cascada inghetata,amintindu-ne ca este totusi iarna.
Noi am continuat pe firul din stanga.Valea continua fara pic de zapada.
Totusi,pe la 1650 metri aparitia brusca a zapezii m-a facut sa-mi pun plasticii ,dar si coltarii.Aici am facut o mica sedinta tehnica,cum sa-l asiguram pe Florin.
Eu i-am dat un piolet,Catalin i-a oferit un piolet,apoi l-am asigurat in coarda.
Eu am deschis urme,m-am legat in coarda si tineam si coarda.Cata era la mijoc si era legat in coarda,apoi urma Florin.
Mergeam concomitent.
Pe Brau lui Raducu,pe la 1750 metri altitudine,am servit masa.
Mai sus de brau era zapada zdravana pe vale,adica mai multa si mai tare,si in unee locuri,gheata.
Am mers tot in acel stil,de asigurare.Florin era foarte impresionat,intr-un sens "pozitiv",placandu-i foarte mult noua lui descoperire.
Opream din cand in cand,gafaind.Varsta se simte....
Pe la ora 16:00 am ajuns aproape de Braul de Sus al Jepilor Mici.
Ne-am dat jos coltarii.
La ora 17:00 am servit masa,pe Platoul Bucegilor.Era -1 grad Celsius.
Am mentinut apoi poteca Urlatorilor,reintalnindu-ne cu triunghiul albastru.L-am tinut,trecand prin jnepeni inalti de doi metri.La Cantonul Jepi ne-am intalnit cu niste turisti.
Am coborat pe Schiel ,eu punandu-mi coltarii.
Traseul acesta turistic cam avea gheata ,si asta pana la 1300 metri altitudine.
Acolo mi-am dat jos plasticii si mi-am pus bocancii de drumetie.
Am ajuns in Busteni pe la ora zece seara,unde am baut un binemeritat Ciucas,impreuna cu Florin,in cinstea realizarii traseului si a unei noi amicitii de munte.