Ungaria 2012-Inapoi in Budapesta si de acolo,la Bucuresti

Seara am privit Dunarea de pe dealul Fekete,un platou cu panorame uluitoare.
Pe cat de frumoase erau luminitele aprinse pe dealurile celuilalt tarm si cerul ce-si schimba culoarea,de la portocaliu,la roz,pe atat era de chinuitoare setea.Nu exista nici un izvor pe aici.
Doua guri de apa pe care le mai aveam se dusera si nu simtisem nimic din ele iar sticla de vin rosu,dulce(prea dulce,aveam sa constat in Bucuresti)nu ma tenta deloc.
Cu mistretii care isi facusera aparitia ma obisnuisem.Defapt,daca racnesti un pic(mai mult)la ei,ai un fluier si le bagi frontala,pleaca.Omul e mai rau decat animalul,dar animalul mai puternic.
Dimineata era deja foarte cald,dar,paradoxal,nu-mi venea sa plec.As fi stat sa ma uit ore-n sir la Marele Fluviu,cu meandrele sale lenese,de la Szentendre pan la Esztergom.Si,ca tot am adus vorba,da,Esztergom,un mare suspin ca nu l-am vizitat;acest oras este o capodopera ,un monument ,si natural si cu o arhitectura deosebita.Merita sa-l vizitati.
La intoarcere am folosit acelasi traseu si aveam o senzatie stranie de a ramane aici,pe aceste meleaguri,dealuri,chiar si-n Visegrad,desi simteam din tot sufletul ca nu-s de-al casei,dar natura asta ma atragea ingrozitor.Poate de aici a rezultat si refuzul de a mai iesi 4 zile dintr-un apartament si dintr-un cartier infect pe nume Drumul Taberii...
Am asteptat autobuzul 881 si l-am luat pana in Szentendre.Pe bilet am dat 435 de forinti.
Din Szentendre am luat HEV,de care v-am zis,pe care am dat 600 HUF.Trenul a fost gol,nu urma de inghesuiala sau papornite.
Am ajuns la ora trei dupa-amiaza in Budapesta.Se instalase canicula.
Am stat la casa de bilete internationala,cu acel bon,urmarind sa-mi vina randul la numarul care era scris pe bilet.Poate nu stiati,dar asa se procedeaza la gara Keleti:apesi pe un buton al unui "bancomat",iti apare un bon cu un numar si cand apare numarul,scris cu rosu,pe niste ecrane,atunci te prezinti la giseu sa-ti iei bilet.
Am asteptat 3 ore si simteam ca innebunesc.Era foarte multa lume,straini din toata planeta,si dupa linistea padurilor,a dealurilor,simteam cum clachez,incet.
Dupa ce doamna de la casa mi-a spus ca nu mai sunt locuri la trenu de sapte seara,m-au lasat genunchii.Dar a venit totusi cu o veste buna:sunt locuri la trenul de 22:30.
Am cumparat doar locul,caci bilet aveam.
M-am plimbat haotic prin Budapesta,asta insemnand o plimbare la intamplare,nestiind pe ce bulevarde si strazi merg si ce o sa intalnesc(adica obiective turistice).
Cam pe o "raza"de 1 km am vazut 2 catedrale imense si impresionante,cladiri vechi de vreo suta de ani dar si un parc interesant,cu niste dealuri mici.
In final,infometat,nu am scapat de Burger King,desi eu nu mananc,pe cat se poate ,fast-food,sau,pe intelesul tuturor,cam o data pe luna.
Mai mi-am luat un vin alb Tokaj si niste dulciuri si am terminat povestea.
In vagon era foarte cald iar eu am facut prostia sa imi iau pur si simplu loc,si nu cuseta.Mi-am luat doar la dus,cand am stat cu copiii.
Calatoria a fost groaznica si prea inghesuit,prea cald,cu lume agitata,nervoasa,cu coada la vc,cu fetze afanisite....Venisem in Romania.Si,pe deasupra,atunci cand am schimbat forintii in lei,in Gara de Nord,cel de la casa de schimb valutar mi-a dat o teapa de 20 de lei.
Deci,feriti-va de schimbat bani la casele de schimb valutar din Gara de Nord Bucuresti.
Cam atat.