2 ZILE PRIN MUNTII IVANETU SI 4 ZILE PRIN MUNTII PENTELEU-4-9 DECEMBRIE 2013

In perioada 4-9 decembrie 2013 am fost plecat in Subcarpatii de Curbura,adica in Muntii Ivanetu si in Muntii Penteleu.
Din Subcarpatii de Curbura fac parte urmatoarele masive montane:Siriu,Podu Calului,Penteleu si Muntii Buzaului ,cu o culme aparte,Ivanetu.
Doresc sa aduc cateva informatii succinte despre Culmea Ivanetu.
Aceasta face parte din Muntii Buzaului si apare sub forma unei creste impadurite,avand urmatoarele limite geografice:la nord,Valea Slanicului buzoian,la sud,Valea Buzaului,la vest,Basca Rosilei iar la est localitati precum Braesti,Ruginoasa.
Muntii acestia,Ivanetu,desi sunt impaduriti si pe deasupra au si altitudini mici,detin comori uriase cum ar fi chihlimbarul de Colti,chiliile rupestre Agathonul vechi,Agathonul nou,Piatra Ingaurita,Chilia lui Dionisie Torcatorul,Bucataria,Ghereta,Pestera lui Iosif iar lista poate continua.In plus,in sud-estul acestor munti mici se afla schituri din lemn(Gavanele),biserica din Alunis dar si o pseudo-statiune termala denumita Fisici,unde se gasesc izvoare minerale sarate,feruginoase,sulfuroase.Creasta Ivanetu nu este practic o culme pe care sa "o tii",cum este ,de exemplu,in Muntii Fagarasului;aceasta este de un haotism desavarsit,sau,ca sa nu supar pe careva,mai bine zis,de o salbaticie perfecta.Aici au ce sa caute doar cei ce au depasit bariera atingerii vreunui varf de munte sau au depasit demult termenul de poteca.
Ivanetu nu e pentru lenesi sau superficiali,aici trebuie sa fi cate un Emil Racovita "de buzunar",ca sa explorezi in voie jungla plina de surprize.
De ce am ales Culmea Ivanetu?
In anul 1987,un articol din almanahul Romania Pitoreasca,intitulat "Poteci pe Culmea Ivanetu",semnat de Laurentiu Muscalu,ma pune pe ganduri si ma fascineaza.Aveam atunci 16 ani si cine credea ca o sa vin singur aici,ca sa explorez zona,abia dupa 26 de ani???
Iata ca acest lucru s-a intamplat pentru prima oara,in zilele de 4 si 5 decembrie 2013 ,iar dupa aceste doua zile de explorare,vor urma si altele.Ivanetu este de-acum un magnet,pentru mine.
Dimineata de 4 decembrie 2013 ma gaseste la Autogara Filaret.Imi cumpar bilet pana la Nehoiu,pe care patesc 30 de lei.
La ora 6 30 pleaca Filaretu'.Autocarul este aproape gol.
Georgel ,prietenul meteorolog de la Penteleu,ma va astepta ,la ora 10 15 ,la Nehoiu.
Este o zi superba de decembrie,dar friguroasa.Este un aer uscat si rece.
Georgel porneste Dacia lui veche si ajungem la Furtunesti,la domiciliul familiei sale.
Aici,oaspetele bucurestean este omenit cu de toate.
Georgel imi arata cum sa ajung la Lacul Hansaru,dar in linii si indicatii foarte mari,aproape de neinteles.
Reperul cel mai important este al doilea pod suspendat peste Basca Rosilei.Aceasta este un afluent al Buzaului,dupa ce Basca Mare si Mica si-au dat mana ca sa o formeze,la Varlaam.
Obiectivul principal de astazi se numeste Lacul Hansaru,un alt obiectiv turistic misterios,pentru mine.
Tot intenetul vorbeste doar in cateva fraze despre acest Hansaru,Gotis sau Hotilor,iar despre forumuri sau poze,ce sa va mai spun?Ca se vorbesc numai tampenii sau ca pozele sunt urate ,si super-putine.
Iata deci,aduc un plus de informatie despre zona,si asta e bine pentru exploratorii ,hai sa le zic,amatori.
Bineinteles,printre exploratorii amatori ma aflu si eu!!!
Scria cineva pe alpinet ca la acest lac,Hansaru,este groaznic de greu de ajuns,dar m-a pufnit rasul,pentru ca ,aflat pentru prima oara acolo,am nimerit lacul foarte repede,cu mici balbe la orientare,evident.
Eu stiu un lucru:de-aia ne-a dat Dumnezeu gura,ca sa vorbim si sa dialogam.In ziua aceea ,oamenii erau pe Valea Hansarului cu treburi.Cu ce treburi?Hai ca nu pot sa va spun,am o mare jena si mi-e chiar..lehamite.
E chiar vorba de paduri,dar nu intru aici in politica,ca iar ma enervez.
Am luat-o deci de la al doilea pod de pe Basca Rosilei,aflat pe teritoriul satului Furtunesti,cum urci spre Nemertea sau spre Gura Teghii.Urmezi niste poieni,apoi iti apare un drum larg de caruta.Pe ala o tii pana dai de liziera padurii,alcatuita din stejar,paltin si mesteacan.De la liziera incepe un pseudo-marcaj cu albastru.
Cel care a facut marcajul nu s-a hotarat daca sa-l faca cerc sau triunghi si a iesit un "altceva".
Bine ca e si altceva-ul asta,caci te scoate intr-o creasta.Aici faci stanga ,urmezi un drum lat si dai de o falnica padure de mesteacan.Mergi pe drum,in serpentine vreo 15 minute,apoi parasesti drumul larg ,in favoarea unui drum mai ingust si mai misterios,printr-o padure cam intunecata,ca dreapta.
Drumul asta incepe pieptis si pe stanga lui gasim un tinov foarte mic,de culoare verde inchis.In 20 de minute suntem la misteriosul lac Hansaru,Gotis sau Hotilor.Acest lac se afla la circa 1000 de metri altitudine si este copia fidela,dar la scara mult mai mica ,a Lacului Sfanta Ana.Lacul Hansaru este format prin prabusirea unui versant si are o adancime de maxim 3 metri.Acum avea o culoare neagra,in majoritatea luciului de apa,si era cam bocna.Stana de care citisem nu mai exista iar de izvor nu am dat.
Intr-unul din maluri se afla mult stuf iar pe margini sunt arbori seculari.
Am observat ca lacul este in extindere.
Am stat aici 45 de minute,dar nu mai puteam de frig.As fi tot stat.
Dupa pozele de rigoare ,am plecat pe acelasi drum.
Un lucru foarte important pe care am uitat sa-l precizez este acela ca in momentul in care urci pe Valea Hansaru,pornind din Furtunesti,dai de o alta minunatie de lac,pe stanga,ascuns si el,pe care l-am denumit Hansaru de Jos.
Coborarea am facut-o pe drumul de urcare.Timp la urcare 3 ore din Furtunesti,dar cu nenumarate pauze foto.Timp de coborare:1 h 45 minute.
Am descarcat pozele in calculatorul lui Georgel si acesta era foarte incantat de excursia mea.Nu mai fusese de ani de zile pe acolo si zicea ca ar vrea sa mearga cu fiul sau.
In a doua excursie din Muntele Ivanetu voi vorbi despre explorarea zonei Colti.