LACUL VALEA ZANELOR,PARCUL NATURAL COMANA,6 IUNIE 2015

La Valea Zanelor nu am intalnit zane(desi mi-as fi dorit o zana tanara si frumoasa,care sa ma iubeasca din dragoste si sa vina peste tot cu mine,in munti,pe coclauri)dar am dat peste un tiganus care ne-a cerut tigari.
Lacul nu face parte din Parcul Natural Comana,asta reiesind din Strategia de vizitare a P.N.C.,desi la modul cum s-a format acolo,chiar in aria parcului,ai spune ca apartine.Intr-un fel e mai bine ,ca asta ar mai lpsi,la cat de educati suntem,ar fi asaltat cu peturi,pampersi folositi,gunoaie diverse.Cam astea au fost gunoaiele pe care le-am gasit prin imprejurimi.
Dimineata de 6 iunie 2015 ne gaseste din nou la statia de metrou Eroii Revolutiei.Suntem 4 oameni:eu,organizatorul lui peste,o colega,Mona,si 2 straini,Simon,din Manchester si Johann din Franta.
De data asta stam finut in Mitsubishi lui Simon.Din Comana facem dreapta si ne indreptam spre Balta sau Delta Neajlovului,a treia ca marime din Romania.
Locurile astea ma atrag prin misterul pe care padurea il poarta cu sine.Ceva mi se pare straniu dar si ma atrage ca un magnet.In plus,tinutul se intinde pe foarte multe hectare si gasesti tot felul de plante,animale,vietati,toate cu existenta lor,de care,noi,"exploratorii" iesiti din betoane,ne intersectam cu ele.
In ziua aceea am intalnit o broasca testoasa,un arici,un sarpe si 2 magari.
De la Fantana cu Nuc am pornit spre vest,spre satul Mihai Bravu,prin padure.Am mers vreo 5 km si mi se parea foarte cald.La liziera padurii am dat de o batranica care era disperata ca vuzuse un sarpe de 3 metri care ii furase o gaina.
Anul trecut,la Teiusu,tanti Lili se speriase pentru ca vazuse tot un sarpe de 3 metri.Am senzatia ca Okavango s-a mutat in Campia Burnazului.Pai da,la ce comportament au unii,Shaka Zulu(sau Zuzu)mai lipseste.
Dar lasa ca imi iau eu o maceta,ca de-aia sunt fan Bear Grylls.
Dupa episodul de cateva secunde cu baba speriata de sarpe,abia mai m-am asezat in iarba.
Dupa o pauza scurta,am pornit spre Mihai Bravu.Trseul acesta era on the first sight,dar m-am descurcat de minune,gratie google earth.Ce-i drept,cercetez zona de vreo 3 ani.Iesind din padure,am tinut dreapta,coborand o strada asfaltata ,care s-a transformat intr-o strada prafoasa,o ulita,practic,dupa vreo 200 metri.Am coborat inspre wetlands,dar acolo nu se putea trece pana la Neajlov intrucat era...wetlands.Multe mai vreau si eu,in plan terestru.Ia-ti barca,nene,daca vrei si wetlands.
Am ocolit mici wetlands-uri,ajungand,in sfarsit,la Lacul Valea Zanelor,un miracol de lac inchis intr-o depresiune atipica pentru o zona de campie.Daca Natura a facut ceva frumos,a facut aici,la Comana,in al sau Parc Natural,intins pe o imensa suprafata.
Lacul este vizitat de numerose pasari si pare o zona linisitita.Intrebarea idioata"ati prins ceva?"cazu ca un traznet,niste tinerei vazandu-ma cu betele de trekking ale colegei.De ce trebuie sa prinzi ceva daca stai pe malul unui lac?Eu doar la atata ma asteptam:la o zana,dar visul mi-a fost spulberat de tiganusul care cerea tigari.
Am stat aici vreo ora,apoi am dat un ocol lacului.Ne-am pimbat pe ulitele lui Mihai Bravu care mi se pare un Viscri de sudul Romaniei,dar pana nu isi dau in petic localnicii,nu se poate.Johann facea poze cu niste trandafiri si o data sare ca arsa o cetateanca care ne spune ca suntem spioni.Johann nu intelege iar eu ii traduc.Johann imi spune ca se simte onorat ca l-a facut spion,iar eu subscriu.
Daca as fi spion,credeti ca as mai indura cloaca asta afurisita in care ne scaldam cu totii??
Direct pe malul lacului Leman as avea resedinta,sa-mi cante Iglesias tatal,balade vesele si triste.
Episodul cu spionul ne mai inveseli si tot ziceam :"I spy"si "I am 007".
Asta pana cand Johann se afunda intr-un namol gros pana la glezna,eu pufnii in ras iar colega Mona ma intreba de ce rad.De namol sau de ce nu??
Traversaram inapoi padurea Comana,apoi ajunseram la Comana.Mancaram o inghetata tare buna sau asa ni se parea noua.Normal,dupa o activitate de spionaj agricol la talibani,se cade sa-ti mai saisfaci si poftele.Pai daca tot n-am gasit zane,macar o vafa cu aroma de vanilie...
Si-acum...poze,poze,poze,nu-mai poze.(mi-aduc aminte de tanti aia isterica cu joburi,joburi,joburi,nu-mai joburi).
Sa stiti ca dupa aducerea psihicului la 220,fie prin jungle,fie in lupta cu talibanii,mai merit si eu un munte adevarat,mm,si ce munte.Dar pana atunci mai am de tras.Lupta continua.Pana la relaxare te mananca sfintii talibani!!