Am ajuns la cabana Rai dupa 6 ore jumate de la plecarea de jos,din spropiere de Kalofer.Eram cam ametit un pic datorita efortului.La trei si jumatate am intrat in cabana si am comandat un ceai si o ciorba de fasole.
Am intrebat un turist cum ajung pe Botev.Mi-a spus ca e un traseu cu lanturi,periculos,dar nu credeam asa ceva.Credeam ca sunt mai pasnici muntii astia,dar nu este asa.La patru am plecat sa vad mai de aproape Rayskoto Praskalo,un miracol al naturii,o cadere de apa de 124,5 metri verticali.
Am intrebat un turist cum ajung pe Botev.Mi-a spus ca e un traseu cu lanturi,periculos,dar nu credeam asa ceva.Credeam ca sunt mai pasnici muntii astia,dar nu este asa.La patru am plecat sa vad mai de aproape Rayskoto Praskalo,un miracol al naturii,o cadere de apa de 124,5 metri verticali.
As fi stat la cascada pana seara,dar tinta mea propusa era Botev peak,2376 metri,cel mai inalt din Balcanii Centrali.La inceput,poteca urca in serpentine largi,usoare,pline cu iarba si flori.Apoi totul a intrat intr-un parcurs de perete,poteca transformandu-se in brane tare expuse haului.Traseul parcurs se asemana cu Branele Caraimanului din fetele sudice sau cu diverse brane din Bucegi,de exemplu.Ei dau traseul ca fiind turistic,dar sincer,nu prea e asa.E cam gradul 1A,dar nu ca m-ar fi speriat,dar un om neantrenat cu muntele,cu hauri,ar fi clacat pe aici.Bagajul meu era mare iar eu,singur fiind ,trebuia sa sporesc atentia pe brane.Partea aceasta a fost cam cea mai dificila din toata creasta.
deci pe masa din cabana erau zemurile comandate de tine.
RăspundețiȘtergereai apucat totusi liniste la cabana.